Traducerea:

CornilescuOrtodoxăCornilescu DiacriticeCornilescu vs Ortodoxă

Cartea:

Fac.Exod.Lev.Num.Deut.Ios.Judc.Rut.1Sam.2Sam.1Reg.2Reg.1Cron.2Cron.Ezra.Neem.Est.Iov.Ps.Prov.Ecl.Cint.Isa.Ier.Pling.Ezec.Dan.Osea.Ioel.Amos.Obad.Iona.Mica.Naum.Hab.Tef.Hag.Zah.Mal.Mat.Marc.Luc.Ioan.Fapt.Rom.1Cor.2Cor.Gal.Efes.Filip.Col.1Tes.2Tes.1Tim.2Tim.Tit.Filim.Evr.Iac.1Pet.2Pet.1Ioan.2Ioan.3Ioan.Iuda.Apoc.

Capitolul:

1234567891011121314151617181920212223242526272829303132333435363738394041424344454647484950

Genesa (Facerea) 41

1. Dupa doi ani, faraon a visat un vis. I se parea ca statea langa rau.

2. Si iata ca sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup s-au suit din rau si au inceput sa pasca prin mlastini.

3. Dupa ele s-au mai suit din rau alte sapte vaci, urate la vedere si slabe la trup, si s-au asezat langa ele pe marginea raului.

4. Vacile urate la vedere si slabe la trup au mancat pe cele sapte vaci frumoase la vedere si grase la trup. Si faraon s-a trezit.

5. A adormit din nou si a visat un al doilea vis. Se facea ca sapte spice de grau grase si frumoase au crescut pe acelasi pai.

6. Si dupa ele au rasarit alte sapte spice slabe si arse de vantul de rasarit.

7. Spicele slabe au inghitit pe cele sapte spice grase si pline. Si faraon s-a trezit. Iata visul.

8. Dimineata, faraon s-a tulburat si a trimis sa cheme pe toti magii si pe toti inteleptii Egiptului. Le-a istorisit visele lui. Dar nimeni n-a putut sa le talmaceasca lui faraon.

9. Atunci mai marele paharnicilor a luat cuvantul si a zis lui faraon: "Mi-aduc aminte astazi de greseala mea.

10. Faraon se maniase pe slujitorii lui; si ma aruncase in temnita, in casa capeteniei strajerilor, pe mine si pe mai marele pitarilor.

11. Amandoi am visat cate un vis in aceeasi noapte; si anume, fiecare din noi a visat un vis care a primit o talmacire deosebita.

12. Era acolo cu noi un tanar evreu, rob al capeteniei strajerilor. I-am istorisit visele noastre, si el ni le-a talmacit si ne-a spus intocmai ce inseamna visul fiecaruia.

13. Lucrurile s-au intamplat intocmai dupa talmacirea pe care ne-o daduse el. Pe mine faraon m-a pus iarasi in slujba mea, iar pe mai marele pitarilor l-a spanzurat."

14. Faraon a trimis sa cheme pe Iosif. L-au scos in graba din temnita. Iosif s-a ras, si-a schimbat hainele si s-a dus la faraon.

15. Faraon a zis lui Iosif: "Am visat un vis. Nimeni nu l-a putut talmaci; si am aflat ca tu talmacesti un vis indata dupa ce l-ai auzit."

16. Iosif a raspuns lui faraon: "Nu eu! Dumnezeu este Acela care va da un raspuns prielnic lui faraon!"

17. Faraon a inceput sa istoriseasca atunci lui Iosif: "In visul meu se facea ca stateam pe malul raului.

18. Si deodata sapte vaci grase la trup si frumoase la chip s-au suit din rau si au inceput sa pasca prin mlastini.

19. Dupa ele s-au suit alte sapte vaci, slabe, foarte urate la chip si sfrijite: n-am mai vazut altele asa de urate in toata tara Egiptului.

20. Vacile cele sfrijite si slabe au mancat pe cele sapte vaci dintai, care erau grase.

21. Le-au inghitit, fara sa se poata cunoaste ca intrasera in pantecele lor; ba inca infatisarea lor era tot asa de urata ca mai inainte. Si m-am desteptat.

22. Am mai vazut in vis sapte spice pline si frumoase, care cresteau pe acelasi pai.

23. Si dupa ele au rasarit sapte spice goale, slabe, arse de vantul de rasarit.

24. Spicele slabe au inghitit pe cele sapte spice frumoase. Am spus aceste lucruri magilor, dar nimeni nu mi le-a putut talmaci."

25. Iosif a zis lui faraon: "Ce a visat faraon insemna un singur lucru: Dumnezeu a aratat mai dinainte lui faraon ce are sa faca.

26. Cele sapte vaci frumoase inseamna sapte ani; si cele sapte spice frumoase inseamna sapte ani: este un singur vis.

27. Cele sapte vaci sfrijite si urate, care se suiau dupa cele dintai, inseamna sapte ani; si cele sapte spice goale, arse de vantul de rasarit, vor fi sapte ani de foamete.

28. Astfel, dupa cum am spus lui faraon, Dumnezeu a aratat lui faraon ce are sa faca.

29. Iata, vor fi sapte ani de mare belsug in toata tara Egiptului.

30. Dupa ei vor veni sapte ani de foamete, asa ca se va uita tot belsugul acesta in tara Egiptului, si foametea va topi tara.

31. Foametea aceasta care va urma va fi asa de mare ca nu se va mai cunoaste belsugul in tara.

32. Cat priveste faptul ca faraon a visat visul de doua ori inseamna ca lucrul este hotarat din partea lui Dumnezeu si ca Dumnezeu se va grabi sa-l aduca la indeplinire.

33. Acum, faraon sa aleaga un om priceput si intelept si sa-l puna in fruntea tarii Egiptului.

34. Faraon sa puna prefecti in tara, ca sa ridice o cincime din roadele Egiptului in timpul celor sapte ani de belsug.

35. Sa se stranga toate bucatele din acesti ani buni care au sa vina; sa se faca, la indemana lui faraon, gramezi de grau, provizii in cetati si sa le pazeasca.

36. Bucatele acestea vor fi provizia tarii pentru cei sapte ani de foamete care vor veni in tara Egiptului, pentru ca tara sa nu fie prapadita de foamete."

37. Cuvintele acestea au placut lui faraon si tuturor slujitorilor lui.

38. Si faraon a zis slujitorilor sai: "Am putea noi oare sa gasim un om ca acesta, care sa aiba in el Duhul lui Dumnezeu?"

39. Si faraon a zis lui Iosif: "Fiindca Dumnezeu ti-a facut cunoscut toate aceste lucruri, nu este nimeni care sa fie atat de priceput si atat de intelept ca tine.

40. Te pun mai mare peste casa mea, si tot poporul meu va asculta de poruncile tale. Numai scaunul meu de domnie ma va ridica mai presus de tine."

41. Faraon a zis lui Iosif: "Uite, iti dau stapanire peste toata tara Egiptului."

42. Faraon si-a scos inelul din deget si l-a pus in degetul lui Iosif; l-a imbracat cu haine de in subtire si i-a pus un lant de aur la gat.

43. L-a suit in carul care venea dupa al lui si strigau inaintea lui: "In genunchi!" Astfel i-a dat faraon stapanire peste toata tara Egiptului.

44. Si a mai zis lui Iosif: "Eu sunt faraon! Dar fara tine nimeni nu va ridica mana, nici piciorul in toata tara Egiptului."

45. Faraon a pus lui Iosif numele: Tafnat-Paeneah si i-a dat de nevasta pe Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On. Si Iosif a pornit sa cerceteze tara Egiptului.

46. Iosif era in varsta de treizeci de ani cand s-a infatisat inaintea lui faraon, imparatul Egiptului, si a plecat de la faraon si a strabatut toata tara Egiptului.

47. In timpul celor sapte ani de rod, pamantul a dat bucate din belsug.

48. Iosif a strans toate bucatele din acesti sapte ani de belsug in tara Egiptului. A facut provizii in cetati, punand in fiecare cetate bucatele de pe campul dimprejur.

49. Iosif a strans grau, ca nisipul marii, atat de mult ca au incetat sa-l mai masoare, pentru ca era fara masura.

50. Inaintea anilor de foamete i s-au nascut lui Iosif doi fii, pe care i-a nascut Asnat, fata lui Poti-Fera, preotul lui On.

51. Iosif a pus intaiului nascut numele Manase; "caci", a zis el, "Dumnezeu m-a facut sa uit toate necazurile mele si toata casa tatalui meu."

52. Si celui de al doilea i-a pus numele Efraim; "caci", a zis el, "Dumnezeu m-a facut roditor in tara intristarii mele."

53. Cei sapte ani de belsug care au fost in tara Egiptului au trecut.

54. Si au inceput sa vina cei sapte ani de foamete, asa cum vestise Iosif. In toate tarile era foamete; dar in toata tara Egiptului era paine.

55. Cand a flamanzit, in sfarsit, toata tara Egiptului, poporul a strigat la faraon sa-i dea paine. Faraon a spus tuturor egiptenilor: "Duceti-va la Iosif si faceti ce va va spune el."

56. Foametea bantuia in toata tara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii si a vandut grau egiptenilor. Foametea crestea din ce in ce mai mult in tara Egiptului.

57. Si din toate tarile venea lumea in Egipt ca sa cumpere grau de la Iosif; caci in toate tarile era foamete mare.