CAUTA CUVANT SAU EXPRESIE
CAUTA REFERINTA
eBible.ro - Biblia Online in Limba Romana
Cartea:
Fac.Exod.Lev.Num.Deut.Ios.Judc.Rut.1Sam.2Sam.1Reg.2Reg.1Cron.2Cron.Ezra.Neem.Est.Iov.Ps.Prov.Ecl.Cint.Isa.Ier.Pling.Ezec.Dan.Osea.Ioel.Amos.Obad.Iona.Mica.Naum.Hab.Tef.Hag.Zah.Mal.Mat.Marc.Luc.Ioan.Fapt.Rom.1Cor.2Cor.Gal.Efes.Filip.Col.1Tes.2Tes.1Tim.2Tim.Tit.Filim.Evr.Iac.1Pet.2Pet.1Ioan.2Ioan.3Ioan.Iuda.Apoc.
Estera 1
1. Era pe vremea lui Ahasveros, al acelui Ahasveros care domnea de la India pana in Etiopia, peste o suta douazeci si sapte de tinuturi.
2. Imparatul Ahasveros sedea atunci pe scaunul lui imparatesc la Susa, in capitala.
3. In al treilea an al domniei lui, a dat un ospat tuturor domnitorilor si slujitorilor sai. Capeteniile ostirii persilor si mezilor, mai marii si capii tinuturilor s-au strans inaintea lui.
4. El le-a aratat bogatia stralucita a imparatiei lui si slava minunata a marimii lui, in multe zile, timp de o suta optzeci de zile.
5. Dupa ce au trecut aceste zile, imparatul a dat intregului popor care se afla in capitala Susa, de la cel mai mare pana la cel mai mic, un ospat care a tinut sapte zile, in curtea gradinii casei imparatesti.
6. Covoare albe, verzi si albastre erau legate cu funii de in subtire si de purpura de niste verigi de argint si de niste stalpi de marmura. Paturi de aur si de argint stateau pe o podea de porfir, de marmura, de sidef si de pietre negre.
7. Iar de baut turnau in vase de aur de felurite soiuri. Era belsug de vin imparatesc, multumita darniciei imparatului.
8. Dar nimeni nu era silit sa bea, caci imparatul poruncise tuturor oamenilor din casa lui sa faca dupa voia fiecaruia.
9. Imparateasa Vasti a dat si ea un ospat femeilor, in casa imparateasca a imparatului Ahasveros.
10. A saptea zi, pe cand inima imparatului era vesela de vin, a poruncit lui Mehuman, Bizta, Harbona, Bigta, Abagta, Zetar si Carcas, cei sapte fameni care slujeau inaintea imparatului Ahasveros,
11. sa aduca in fata lui pe imparateasa Vasti, cu cununa imparateasca, pentru ca sa arate frumusetea ei popoarelor si mai marilor sai, caci era frumoasa la chip.
12. Dar imparateasa Vasti n-a vrut sa vina cand a primit prin fameni porunca imparatului. Si imparatul s-a suparat foarte tare, s-a aprins de manie.
13. Atunci imparatul a vorbit cu inteleptii care cunosteau obiceiurile vremii. Caci asa se puneau la cale treburile imparatului: inaintea tuturor celor ce cunosteau legile si dreptul.
14. Avea langa el pe Carsena, pe Setar, pe Admata, pe Tarsis, pe Meres, pe Marsena, pe Memucan, sapte domnitori ai Persiei si Mediei, care vedeau fata imparatului si care aveau locul intai in imparatie.
15. "Ce trebuie", a zis el, "sa se faca imparatesei Vasti, dupa lege, pentru ca n-a implinit ce i-a poruncit imparatul Ahasveros prin fameni?"
16. Memucan a raspuns inaintea imparatului si domnitorilor: "Nu numai fata de imparat s-a purtat rau imparateasa Vasti; ci si fata de toti domnitorii si de toate popoarele care sunt in toate tinuturile imparatului Ahasveros.
17. Caci fapta imparatesei va ajunge la cunostinta tuturor femeilor si le va face sa-si nesocoteasca barbatii. Ele vor zice: "Imparatul Ahasveros a poruncit sa i se aduca inainte imparateasa Vasti, si ea nu s-a dus."
18. Si din ziua aceasta craiesele Persiei si Mediei, care vor afla de fapta imparatesei, vor vorbi tot asa tuturor capeteniilor imparatului: de aici va veni mult dispret si manie.
19. Daca imparatul gaseste cu cale, sa se dea porunca din partea lui si sa se scrie in legile persilor si mezilor, cu aratarea ca nu trebuie sa se calce o porunca imparateasca, dupa care Vasti sa nu se mai arate inaintea imparatului Ahasveros. Iar imparatul sa dea vrednicia de imparateasa alteia mai buna decat ea.
20. Porunca imparatului se va vesti astfel in toata imparatia lui - caci este mare - si toate femeile vor da cinste barbatilor lor, de la mare pana la mic."
21. Parerea aceasta a fost primita de imparat si de domnitori, si imparatul a lucrat dupa cuvantul lui Memucan.
22. A trimis scrisori tuturor tinuturilor din imparatia lui, fiecarui tinut dupa scrierea lui si fiecarui popor dupa limba lui; ele spuneau ca orice barbat trebuie sa fie stapan in casa lui si ca va vorbi limba poporului sau.
