CAUTA CUVANT SAU EXPRESIE
CAUTA REFERINTA
eBible.ro - Biblia Online in Limba Romana
Cartea:
Fac.Exod.Lev.Num.Deut.Ios.Judc.Rut.1Sam.2Sam.1Reg.2Reg.1Cron.2Cron.Ezra.Neem.Est.Iov.Ps.Prov.Ecl.Cint.Isa.Ier.Pling.Ezec.Dan.Osea.Ioel.Amos.Obad.Iona.Mica.Naum.Hab.Tef.Hag.Zah.Mal.Mat.Marc.Luc.Ioan.Fapt.Rom.1Cor.2Cor.Gal.Efes.Filip.Col.1Tes.2Tes.1Tim.2Tim.Tit.Filim.Evr.Iac.1Pet.2Pet.1Ioan.2Ioan.3Ioan.Iuda.Apoc.
Daniel 4
1. "Nebucadnetar, imparatul, catre toate popoarele, neamurile, oamenii de toate limbile care locuiesc pe tot pamantul: Sa aveti multa pace!
2. Am gasit cu cale sa fac cunoscut semnele si minunile pe care le-a facut Dumnezeul cel Preainalt fata de mine.
3. Cat de mari sunt semnele Lui si cat de puternice sunt minunile Lui! Imparatia Lui este o imparatie vesnica, si stapanirea Lui dainuie din neam in neam!
4. Eu, Nebucadnetar, traiam linistit in casa mea si fericit in palatul meu.
5. Am visat un vis care m-a inspaimantat; gandurile de care eram urmarit in patul meu si vedeniile duhului meu ma umpleau de groaza.
6. Am poruncit atunci sa aduca inaintea mea pe toti inteleptii Babilonului ca sa-mi talcuiasca visul.
7. Indata au venit vrajitorii, cititorii in stele, haldeii si ghicitorii. Le-am spus visul, si nu mi l-au putut talcui.
8. La urma de tot, s-a infatisat inaintea mea Daniel, numit Beltsatar, dupa numele dumnezeului meu, si care are in el duhul dumnezeilor celor sfinti. I-am spus visul si am zis:
9. "Beltsatare, capetenia vrajitorilor, stiu ca ai in tine duhul dumnezeilor sfinti si ca pentru tine nicio taina nu este grea; deci talcuieste-mi vedeniile pe care le-am avut in vis.
10. Iata vedeniile care mi-au trecut prin cap cand eram in pat. Ma uitam si iata ca in mijlocul pamantului era un copac foarte inalt.
11. Copacul acesta s-a facut mare si puternic, varful lui se inalta pana la ceruri si se vedea de la marginile intregului pamant.
12. Frunza lui era frumoasa si avea roade multe; in el se gasea hrana pentru toti; fiarele campului se adaposteau sub umbra lui, pasarile cerului isi faceau cuibul in ramurile lui si orice faptura vie se hranea din el.
13. In vedeniile care-mi treceau prin cap in patul meu, ma uitam si iata ca s-a coborat din ceruri un strajer sfant.
14. El a strigat cu putere si a vorbit asa: "Taiati copacul si rupeti ramurile; scuturati-i frunza si risipiti roadele; fugariti fiarele de sub el si pasarile din ramurile lui!
15. Dar trunchiul cu radacinile lui lasati-l in pamant si legati-l cu lanturi de fier si de arama in iarba de pe camp, ca sa fie udat de roua cerului si sa fie la un loc cu fiarele in iarba pamantului.
16. Inima lui de om i se va preface intr-o inima de fiara si vor trece sapte vremuri peste el.
17. Hotararea aceasta a fost luata in sfatul strajerilor si pusa la cale inaintea sfintilor, ca sa stie cei vii ca Cel Preainalt stapaneste peste imparatia oamenilor, ca o da cui Ii place si inalta pe ea pe cel mai de jos dintre oameni!"
18. Iata visul pe care l-am visat eu, imparatul Nebucadnetar. Tu, Beltsatar, talcuieste-l, fiindca toti inteleptii din imparatia mea nu pot sa mi-l talcuiasca; tu insa poti, caci ai in tine duhul dumnezeilor sfinti."
19. Atunci Daniel, numit Beltsatar, a ramas uimit o clipa, si gandurile lui il tulburau. Imparatul a luat din nou cuvantul si a zis: "Beltsatare, sa nu te tulbure visul si talcuirea!" Si Beltsatar a raspuns: "Domnul meu, visul acesta sa fie pentru vrajmasii tai, si talcuirea lui, pentru potrivnicii tai!
20. Copacul pe care l-ai vazut, care se facuse atat de mare si puternic, incat i se inalta varful pana la ceruri si se vedea de la toate capetele pamantului;
21. copacul acesta a carui frunza era asa de frumoasa si care avea roade atat de multe, si in care era hrana pentru toti, sub care se adaposteau fiarele campului si in ramurile caruia isi faceau cuibul pasarile cerului,
22. esti tu, imparate, care ai ajuns mare si puternic, a carui marime a crescut si s-a inaltat pana la ceruri si a carui stapanire se intinde pana la marginile pamantului.
23. Imparatul a vazut pe un strajer sfant coborandu-se si zicand: "Taiati copacul si nimiciti-l; dar trunchiul cu radacinile lui lasati-l in pamant si legati-l cu lanturi de fier si de arama in iarba de pe camp, ca sa fie udat de roua cerului si sa stea la un loc cu fiarele campului, pana vor trece sapte vremuri peste el."
24. Iata talcuirea acestui fapt, imparate, iata hotararea Celui Preainalt care se va implini asupra domnului meu, imparatul.
25. Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, vei locui la un loc cu fiarele campului si iti vor da sa mananci iarba ca la boi; vei fi udat de roua cerului si sapte vremuri vor trece peste tine, pana vei cunoaste ca Cel Preainalt stapaneste peste imparatia oamenilor si o da cui vrea.
26. Porunca, sa lase trunchiul cu radacinile copacului, inseamna ca imparatia ta iti va ramane tie indata ce vei recunoaste stapanirea Celui ce este in ceruri.
27. De aceea, imparate, placa-ti sfatul meu! Pune capat pacatelor tale si traieste in neprihanire, rupe-o cu nelegiuirile tale si ai mila de cei nenorociti, si poate ca ti se va prelungi fericirea!"
28. Toate aceste lucruri s-au implinit asupra imparatului Nebucadnetar.
29. Dupa douasprezece luni, pe cand se plimba pe acoperisul palatului imparatesc din Babilon,
30. imparatul a luat cuvantul si a zis: "Oare nu este acesta Babilonul cel mare pe care mi l-am zidit eu ca loc de sedere imparateasca, prin puterea bogatiei mele si spre slava maretiei mele?"
31. Nu se sfarsise inca vorba aceasta a imparatului, si un glas s-a coborat din cer si a zis: "Afla, imparate Nebucadnetar, ca ti s-a luat imparatia!
32. Te vor izgoni din mijlocul oamenilor, si vei locui la un loc cu fiarele campului, iti vor da sa mananci iarba ca la boi, si vor trece peste tine sapte vremuri, pana vei recunoaste ca Cel Preainalt stapaneste peste imparatia oamenilor si ca o da cui vrea!"
33. Chiar in clipa aceea s-a implinit cuvantul acela asupra lui Nebucadnetar. A fost izgonit din mijlocul oamenilor, a mancat iarba ca boii, trupul i-a fost udat de roua cerului, pana i-a crescut parul ca penele vulturului si unghiile, ca ghearele pasarilor.
34. Dupa trecerea vremii sorocite, eu, Nebucadnetar, am ridicat ochii spre cer si mi-a venit iarasi mintea la loc. Am binecuvantat pe Cel Preainalt, am laudat si slavit pe Cel ce traieste vesnic, Acela a carui stapanire este vesnica si a carui Imparatie dainuie din neam in neam.
35. Toti locuitorii pamantului sunt o nimica inaintea Lui; El face ce vrea cu oastea cerurilor si cu locuitorii pamantului, si nimeni nu poate sa stea impotriva maniei Lui, nici sa-I zica: "Ce faci?"
36. In vremea aceea mi-a venit mintea inapoi; slava imparatiei mele, maretia si stralucirea mea mi s-au dat inapoi; sfetnicii si mai marii mei din nou m-au cautat; am fost pus iarasi peste imparatia mea, si puterea mea a crescut.
37. Acum, eu, Nebucadnetar, laud, inalt si slavesc pe Imparatul cerurilor, caci toate lucrarile Lui sunt adevarate, toate caile Lui sunt drepte, si El poate sa smereasca pe cei ce umbla cu mandrie!"
