| 1 Au venit şi au spus lui Ioab: "Iată că împăratul plânge şi se jeleşte din pricina lui Absalom."
| 1 Atunci i s-a spus lui Ioab: "Iata regele plange dupa Abesalom". |
| 2 Şi în ziua aceea, biruinţa s-a prefăcut în jale pentru tot poporul, căci în ziua aceea, poporul auzea zicându-se: "Împăratul este mâhnit din pricina fiului său."
| 2 Astfel biruinta din ziua aceea s-a prefacut in plangere pentru tot poporul, caci poporul a auzit chiar in ziua aceea si zicea ca regele este intristat dupa fiul sau. |
| 3 În aceeaşi zi, poporul a intrat în cetate pe furiş, ca nişte oameni ruşinaţi că au fugit din luptă.
| 3 Atunci a intrat poporul in cetate pe furis, cum se furiseaza oamenii rusinati care au luat-o la fuga in timpul luptei. |
| 4 Împăratul îşi acoperise faţa şi striga în gura mare: "Fiul meu Absalom! Absalom, fiul meu, fiul meu!"
| 4 Regele insa, acoperindu-si fata, striga tare: "Abesalom, Abesalom, fiul meu!" |
| 5 Ioab a intrat în odaia unde era împăratul şi a zis: "Tu acoperi azi de ruşine faţa tuturor slujitorilor tăi, care au scăpat azi viaţa ta, a fiilor tăi şi a fetelor tale, a nevestelor tale şi a ţiitoarelor tale.
| 5 Dar venind Ioab la rege in casa, a zis: "Tu astazi ai umplut de rusine pe toate slugile tale care au izbavit acum viata ta si viata fiilor si fiicelor tale, viata femeilor si concubinelor tale. |
| 6 Tu iubeşti pe cei ce te urăsc şi urăşti pe cei ce te iubesc, căci arăţi azi că pentru tine nu sunt nici căpetenii, nici slujitori; şi văd acum că, dacă ar trăi Absalom, şi noi toţi am fi murit în ziua aceasta, lucrul acesta ţi-ar fi plăcut.
| 6 Tu iubesti pe cei ce te urasc si pe cei ce te iubesc ii urasti; caci ai aratat astazi ca pentru tine sunt nimic si capeteniile si slugile; astazi am aflat eu ca de ar fi ramas Abesalom cu viata, iar noi am fi murit cu totii, aceasta ti-ar fi fost mai placut. |
| 7 Scoală-te, dar, ieşi şi vorbeşte după inima slujitorilor tăi! Căci jur pe Domnul, că, dacă nu ieşi să te arăţi, nu va rămâne un om cu tine în noaptea aceasta; şi aceasta va fi o nenorocire mai rea pentru tine decât toate nenorocirile care ţi s-au întâmplat din tinereţe până acum."
| 7 Deci, scoala si iesi de graieste dupa inima slugilor tale. Caci ma jur pe Domnul ca daca nu iesi, in noaptea aceasta nu-ti va mai ramane nici un om. Si aceasta va fi pentru tine cea mai mare din toate nenorocirile care au venit asupra ta din tineretea ta si pana acum!" |
| 8 Atunci împăratul s-a sculat şi a şezut la poartă. Au spus tot poporului: "Iată că împăratul stă la poartă." Şi tot poporul a venit înaintea împăratului. Însă Israel fugise, fiecare în cortul lui.
| 8 Atunci s-a sculat regele si a sezut la poarta, iar poporului intreg s-a vestit ca regele sta la poarta. si a venit tot poporul in fata regelui la poarta, iar Israelitii au fugit pe la vetrele lor. |
| 9 Şi în toate seminţiile lui Israel, tot poporul se certa, zicând: "Împăratul ne-a izbăvit din mâna vrăjmaşilor noştri, el ne-a scăpat din mâna filistenilor; şi acum a trebuit să fugă din ţară dinaintea lui Absalom.
| 9 Tot poporul din toate triburile lui Israel vorbea si zicea: "Regele David ne-a izbavit din mainile vrajmasilor nostri si ne-a scapat din mainile Filistenilor, iar acum el insusi a fugit din tara aceasta, din regatul sau, de frica lui Abesalom. |
| 10 Şi Absalom, pe care-l unsesem să domnească peste noi, a murit în bătălie: de ce nu puneţi o vorbă pentru întoarcerea împăratului?"
| 10 Abesalom insa, pe care noi l-am uns rege pentru noi, a murit in razboi. Pentru ce dar intarziem noi acum a aduce inapoi pe rege?" Si aceste vorbe au strabatut tot Israelul si au ajuns si pana la rege. |
| 11 La rândul său, împăratul David a trimis să spună preoţilor Ţadoc şi Abiatar: "Vorbiţi bătrânilor lui Iuda şi spuneţi-le: "Pentru ce aţi fi voi cei din urmă pentru întoarcerea împăratului în casa lui?" - căci ce se spunea în tot Israelul ajunsese până la împărat. -
| 11 Atunci regele David a trimis sa se spuna preotilor Tadoc si Abiatar: "Spuneti batranilor lui luda: Pentru ce voiti sa fiti cei din urma in a aduce inapoi pe rege, cand cuvintele a tot Israelul au ajuns pana la rege, in casa lui? |
| 12 Voi sunteţi fraţii mei, sunteţi os din oasele mele şi carne din carnea mea; pentru ce aţi fi voi cei din urmă pentru aducerea împăratului înapoi?
| 12 Voi sunteti fratii mei; oasele mele si carnea mea voi sunteti. Pentru ce dar voiti sa fiti cei din urma in a aduce pe rege inapoi? |
| 13 Şi lui Amasa spuneţi-i aşa: "Nu eşti tu oare os din oasele mele şi carne din carnea mea? Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea dacă nu vei fi înaintea mea pentru totdeauna căpetenia oştirii, în locul lui Ioab!"
| 13 Iar lui Amasa sa-i ziceti: "Nu esti tu oare osul meu si carnea mea? Asa si asa sa-mi faca mie Dumnezeu si inca si mai rau sa-mi faca, daca tu nu ai sa fii capetenia ostirii mele pentru totdeauna in locul lui Ioab!" |
| 14 David a înmuiat inima tuturor celor din Iuda, de parcă ar fi fost un singur om; şi au trimis să spună împăratului: "Întoarce-te, tu şi toţi slujitorii tăi."
| 14 Si asa a induplecat regele inima tuturor Iudeilor ca a unui singur om; iar acestia au trimis la rege sa-i spuna: "Intoarce-te tu insuti si toate slugile tale! |
| 15 Împăratul s-a întors şi a ajuns până la Iordan. Şi Iuda s-a dus la Ghilgal, ca să iasă înaintea împăratului şi să-l facă să treacă Iordanul.
| 15 Si s-a intors regele si a venit la Iordan, iar Iudeii au venit la Ghilgal, ca sa intampine pe rege si sa-l treaca Iordanul. |
| 16 Şimei, fiul lui Ghera, beniamitul, care era din Bahurim, s-a grăbit să se coboare cu cei din Iuda înaintea împăratului David.
| 16 Atunci Simei, fiul lui Ghera, un veniaminean din Bahurim, s-a grabit sa iasa cu Iudeii in intampinarea regelui David. |
| 17 Avea cu el o mie de oameni din Beniamin şi pe Ţiba, mai marele casei lui Saul, şi pe cei cincisprezece fii şi pe cei douăzeci de robi ai lui Ţiba. Au trecut Iordanul în faţa împăratului.
| 17 Acesta avea cu el o mie de oameni veniamineni, si pe Tiba, sluga casei lui Saul, cu cei cincisprezece fii ai sai si cu douazeci de robi ai sai. Acestia au trecut Iordanul inaintea regelui si au pregatit pentru rege trecerea Iordanului. |
| 18 Luntrea pusă la îndemâna împăratului tocmai pornise ca să-i treacă şi casa dincolo; şi în clipa când era să treacă împăratul Iordanul, Şimei, fiul lui Ghera, s-a închinat înaintea lui.
| 18 Cand insa au pornit luntrea, ca sa aduca pe rege si casa lui, ca sa-i slujeasca, atunci Simei, fiul lui Ghera, a cazut cu fata la pamant inaintea regelui, indata ce acesta a trecut Iordanul, |
| 19 Şi a zis împăratului: "Să nu ţină seamă domnul meu de nelegiuirea mea, să uite că robul tău l-a ocărât în ziua când împăratul, domnul meu, ieşea din Ierusalim şi să nu ţină seama împăratul de lucrul acesta!
| 19 Si a zis catre rege: "Domnul meu, sa nu-mi socotesti ca o nelegiuire si sa nu pomenesti ceea ce ti-a gresit robul tau in ziua aceea cand regele, stapanul meu, a iesit din Ierusalim si sa nu iei in seama, o, rege, aceasta! |
| 20 Căci robul tău mărturiseşte că a păcătuit. Şi iată, vin astăzi, cel dintâi din toată casa lui Iosif, înaintea împăratului, domnul meu."
| 20 Caci robul tau stie ca a gresit. si iata eu acum am venit cel dintai din toata casa lui Iosif, ca sa ies in intampinarea regelui, stapanul meu". |
| 21 Atunci Abişai, fiul Ţuriei, a luat cuvântul şi a zis: "Nu trebuie oare să moară Şimei pentru că a blestemat pe unsul Domnului?"
| 21 "Se poate oare, a zis Abisai, fiul Teruiei, ca Simei sa nu moara pentru ca a blestemat pe unsul Domnului?" |
| 22 Dar David a zis: "Ce am eu cu voi, fiii Ţuriei, şi pentru ce vă arătaţi astăzi potrivnicii mei? Astăzi să se omoare oare vreun om în Israel? Nu ştiu eu că împărăţesc azi peste Israel?"
| 22 "Fiii Teruiei, ce este intre mine si voi? a zis David, si pentru ce va impotriviti voi astazi mie? E timpul oare astazi sa se ucida cineva in Israel? Nu vad eu, oare, acum ca sunt rege peste Israel?" |
| 23 Şi împăratul a zis lui Şimei: "Nu vei muri!" Împăratul i-a jurat că nu-l va omorî.
| 23 Iar lui Simei i-a zis regele: "Nu, tu nu vei muri!" si i s-a jurat regele. |
| 24 Mefiboşet, fiul lui Saul, s-a coborât şi el înaintea împăratului. Nu-şi îngrijise nici picioarele, nici barba, nici nu-şi spălase hainele, din ziua când plecase împăratul până în ziua când se întorcea în pace.
| 24 Mefiboset, fiul lui Ionatan, fiul lui Saul, a iesit in intampinarea regelui. Acesta, din ziua in care iesise regele si pana in ziua cand se intorsese cu pace, nu-si mai spalase picioarele, nici nu-si mai taiase unghiile, nici nu-si ingrijise barba si nici hainele nu si le mai spalase. |
| 25 Când s-a dus înaintea împăratului la Ierusalim, împăratul i-a zis: "Pentru ce n-ai venit cu mine, Mefiboşet?"
| 25 Si cand a iesit din Ierusalim in intampinarea regelui, regele i-a zis: "Mefiboset, pentru ce n-ai mers si tu cu mine?" |
| 26 Şi el a răspuns: "Împărate, domnul meu, slujitorul meu m-a înşelat, căci robul tău, care este olog, zisese: "Voi pune şaua pe măgar, voi încăleca pe el şi voi merge cu împăratul."
| 26 "Stapanul meu, rege, a raspuns acela, sluga mea m-a inselat, caci eu, robul tau, am zis: "Voi pune saua pe asin si voi incaleca si ma voi duce c; regele, deoarece robul tau este olog. |
| 27 Şi el a înnegrit pe robul tău la domnul meu, împăratul. Dar domnul meu, împăratul, este ca un înger al lui Dumnezeu. Fă ce vei crede.
| 27 Iar el a clevetit pe robul tau inaintea regelui, stapanul meu. Dar regele, stapanul meu, este ca un inger al lui Dumnezeu. Fa ce binevoiesti. |
| 28 Căci toţi cei din casa tatălui meu au fost nişte oameni vrednici de moarte înaintea împăratului, domnul meu; şi totuşi tu ai pus pe robul tău în rândul celor ce mănâncă la masă cu tine. Ce drept mai pot avea eu şi ce am să cer eu împăratului?"
| 28 Desi toata casa tatalui meu a fost vinovata de moarte inaintea domnului meu, regele, totusi tu ai pus pe robul tau printre cei ce mananca la masa ta. Ce drept am eu oare sa ma jeluiesc inaintea regelui?" |
| 29 Împăratul i-a zis: "Ce mai vorbeşti atâta? Am spus: "Tu şi Ţiba veţi împărţi pământurile."
| 29 "De ce graiesti tu toate acestea? i-a zis regele. Eu am zis ca tu si Tiba sa impartiti intre voi tarina!" |
| 30 Şi Mefiboşet a zis împăratului: "Să ia chiar totul, căci împăratul, domnul meu, se întoarce în pace acasă."
| 30 "Sa ia chiar toata tarina, a raspuns Mefiboset. Bine ca s-a intors cu pace domnul meu, regele, la casa sa!" |
| 31 Barzilai, galaaditul, s-a coborât din Roghelim şi a trecut Iordanul împreună cu împăratul, ca să-l petreacă până dincolo de Iordan.
| 31 Atunci a venit si Barzilai Galaaditeanul din Roghelim si a trecut Iordanul cu regele, ca sa-l petreaca pe acesta pana peste Iordan. |
| 32 Barzilai era foarte bătrân, în vârstă de optzeci de ani. El îngrijise de împărat în timpul şederii lui la Mahanaim, căci era un om foarte bogat.
| 32 Barzilai insa era foarte batran, ca de optzeci de ani, si el ospatase pe rege in timpul sederii lui la Mahanaim, pentru ca era om foarte bogat. |
| 33 Împăratul a zis lui Barzilai: "Vino cu mine şi te voi hrăni la mine, în Ierusalim."
| 33 "Hai cu mine, a zis regele catre Barzilai, si te voi ospata si eu in Ierusalim". |
| 34 Dar Barzilai a răspuns împăratului: "Câţi ani voi mai trăi, ca să mă sui cu împăratul la Ierusalim?
| 34 "Mult oare mi-a mai ramas de trait, a raspuns Barzilai, ca sa merg cu regele la Ierusalim? |
| 35 Eu sunt astăzi în vârstă de optzeci de ani. Pot eu să mai cunosc ce este bun şi ce este rău? Poate robul tău să mai aibă vreun gust pentru ce mănâncă şi bea? Pot eu să mai aud glasul cântăreţilor şi cântăreţelor? Şi pentru ce să mai fie robul tău o povară pentru domnul meu, împăratul?
| 35 Eu am acum optzeci de ani. Mai pot eu oare osebi binele de rau? Si va afla oare robul tau gustul celor ce va manca si va bea? Sau voi fi eu in stare sa aud glasul cantarelilor si cantaretelor? La ce dar sa fie robul tau o povara pentru domnul meu, regele? |
| 36 Robul tău va merge puţin dincolo de Iordan cu împăratul. De altfel, pentru ce mi-ar face împăratul această binefacere?
| 36 Robul tau va mai merge putin dincolo de Iordan cu regele. Pentru ce sa-mi rasplateasca regele cu asa mila? |
| 37 Să se întoarcă robul tău, şi să mor în cetatea mea, lângă mormântul tatălui meu şi mamei mele! Dar iată că robul tău Chimham va trece cu împăratul, domnul meu; fă ce vei crede pentru el."
| 37 Da voie robului tau sa se intoarca, ca sa moara in cetatea sa, langa mormantul tatalui meu si al mamei mele. Dar iata fiul meu Chimham, robul tau! Sa mearga el cu domnul meu, regele, si fa cu el ceea ce binevoiesti! |
| 38 Împăratul a zis: "Chimham să treacă împreună cu mine şi voi face pentru el ce vei vrea: tot ce vei dori de la mine, îţi voi da!"
| 38 "Sa mearga cu mine Chimham, a zis regele, si voi face cu el ce vrei si orice vei voi tu de la mine voi face pentru tine!" |
| 39 După ce tot poporul a trecut Iordanul şi după ce l-a trecut şi împăratul, împăratul a sărutat pe Barzilai şi l-a binecuvântat. Şi Barzilai s-a întors acasă.
| 39 Si a trecut tot poporul Iordanul, de asemenea si regele. Apoi a sarutat regele pe Barzilai si l-a binecuvantat si acesta s-a intors la casa sa. |
| 40 Împăratul s-a îndreptat spre Ghilgal, însoţit de Chimham. Tot poporul lui Iuda şi jumătate din poporul lui Israel petrecuse pe împărat dincolo de Iordan.
| 40 Dupa aceea regele s-a indreptat spre Ghilgal si s-a dus cu el si Chimham, si tot poporul lui Iuda si jumatate din poporul lui Israel a petrecut pe rege. |
| 41 Dar toţi bărbaţii lui Israel au venit la împărat şi i-au zis: "Pentru ce te-au furat fraţii noştri, bărbaţii lui Iuda, şi au trecut pe împărat peste Iordan, împreună cu casa lui şi cu toţi oamenii lui David?"
| 41 Dar iata tot Israelul a venit la rege si a zis catre el: "Pentru ce barbatii lui Iuda, fratii nostri, te-au rapit si au trecut pe rege si casa lui si pe toti oamenii lui David peste Iordan?" |
| 42 Toţi bărbaţii lui Iuda au răspuns bărbaţilor lui Israel: "Fiindcă împăratul ne este rudă; şi ce aţi găsit aici, ca să vă mâniaţi? Am trăit noi pe cheltuiala împăratului? Ne-a făcut el daruri?"
| 42 "Pentru aceea, ca regele este mai apropiat de noi, au raspuns Israelitilor toti barbatii lui Iuda. Si de ce sa va suparati voi pentru aceasta? Am mancat noi, oare, ceva de la rege, sau am primit daruri de la el, sau ne-a scutit de dari?" |
| 43 Şi bărbaţii lui Israel au răspuns bărbaţilor lui Iuda: "Împăratul este de zece ori mai mult al nostru, şi chiar la David avem mai mult drept decât voi. Pentru ce ne-aţi nesocotit? N-am fost noi cei dintâi care am spus să se întoarcă împăratul nostru?" Şi bărbaţii lui Iuda au vorbit cu mai multă asprime decât bărbaţii lui Israel.
| 43 Si Israelitii au raspuns barbatilor lui Iuda: "Noi suntem zece parti din rege si noi suntem inca si intai nascuti fata de voi. Pentru ce dar ne-ati dispretuit? Oare nu noi trebuia sa spunem cel dintai cuvant pentru intoarcerea regelui?" Dar cuvantul barbatilor lui Iuda a fost mai puternic decat cuvantul Israelitilor. |
