| 1 David a numărat poporul care era cu el şi a pus peste ei căpetenii peste mii şi căpetenii peste sute.
| 1 Atunci a numarat David pe oamenii care erau cu el si a pus capetenii peste sute si capetenii peste mii. |
| 2 A pus o treime din popor sub porunca lui Ioab, o treime sub Abişai, fiul Ţeruiei, fratele lui Ioab, şi o treime sub Itai, din Gat. Şi împăratul a zis poporului: "Vreau să ies şi eu împreună cu voi."
| 2 Si a trimis David pe oamenii sai: a treia parte sub comanda lui Ioab, a treia parte sub comanda lui Abisai, fiul Teruiei, fratele lui Ioab, si a treia parte sub comanda lui Itai Gateul. Si a zis regele catre oameni: "Si eu insumi voi merge cu voi". |
| 3 Dar poporul a zis: "Să nu ieşi! Căci dacă vom lua-o la fugă, luarea aminte nu se va îndrepta asupra noastră; şi când vor cădea jumătate din noi, nu vor lua seama la noi; dar tu eşti ca zece mii dintre noi, şi acum este mai bine să ne vii în ajutor din cetate."
| 3 "Sa nu mergi, i-au zis oamenii, ca noi chiar de vom fugi, nu se va tine seama de aceasta; si chiar de ar muri jumatate din noi, de asemenea nu se va tine seama; iar tu singur esti cat noi, zece mii. Deci pentru noi este mai bine ca tu sa ne dai ajutor din cetate!" |
| 4 Împăratul le-a răspuns: "Voi face ce credeţi că este mai bine." Şi împăratul a stat lângă poartă, în timp ce tot poporul ieşea cu sutele şi miile.
| 4 "Ce vi se pare ca este bine, a raspuns regele, aceea voi face". Atunci a stat regele la poarta si a iesit tot poporul randuit pe sute si pe mii. |
| 5 Împăratul a dat următoarea poruncă lui Ioab, lui Abişai şi lui Itai: "Pentru dragostea pe care o aveţi faţă de mine, purtaţi-vă blând cu tânărul Absalom!" Şi tot poporul a auzit porunca împăratului, dată tuturor căpeteniilor cu privire la Absalom.
| 5 Apoi regele a dat porunca lui Ioab, lui Abisai si lui Itai si le-a zis: "Sa-mi crutati pe baiatul Abesalom!" Si tot poporul a auzit cum a poruncit regele tuturor capeteniilor pentru Abesalom. |
| 6 Poporul a ieşit în câmp înaintea lui Israel, şi bătălia a avut loc în pădurea lui Efraim.
| 6 Au iesit deci oamenii la camp in intampinarea Israelitilor, si s-a dat batalia in padurea lui Efraim. |
| 7 Acolo, poporul lui Israel a fost bătut de slujitorii lui David şi a fost o mare înfrângere în ziua aceea, ca douăzeci de mii de oameni.
| 7 Acolo a fost in ziua aceea batalie mare; poporul israelit a fost infrant de robii lui David, cazand ucisi douazeci de mii de oameni. |
| 8 Lupta s-a întins pe tot ţinutul, şi pădurea a mâncat mai mult popor în ziua aceea decât a mâncat sabia.
| 8 Lupta s-a intins in tot tinutul acela si padurea a mancat in ziua aceea mai multi oameni decat a doborat sabia. |
| 9 Absalom s-a pomenit în faţa oamenilor lui David. Era călare pe un catâr. Catârul a pătruns sub ramurile încâlcite ale unui mare stejar, şi capul lui Absalom s-a prins de stejar; a rămas astfel spânzurat între cer şi pământ, şi catârul care era sub el a trecut înainte.
| 9 Cand s-a intalnit Abesalom cu oamenii lui David, era calare pe un catar. Cand catarul a fugit cu el pe sub cracile unui stejar mare, parul lui Abesalom s-a incurcat in crengile stejarului si el a ramas spanzurat in vazduh, iar catarul de sub el s-a dus inainte. |
| 10 Un om, văzând lucrul acesta, a venit şi a spus lui Ioab: "Iată, am văzut pe Absalom spânzurat de un stejar."
| 10 Atunci cineva a vazut aceasta si a spus lui Ioab, zicand: "Iata, am vazut pe Abesalom spanzurat de un stejar". |
| 11 Şi Ioab a zis omului care i-a adus ştirea aceasta: "L-ai văzut! De ce, dar, nu l-ai tăiat pe loc? Ţi-aş fi dat zece sicli de argint şi un brâu."
| 11 "Daca l-ai vazut, a zis Ioab catre omul care-i adusese vestea, de ce nu l-ai doborat acolo, la pamant? Ti-as fi dat zece sicli de argint si o cingatoare!" |
| 12 Dar omul acela a zis lui Ioab: "Chiar dacă aş cântări în mâna mea o mie de sicli de argint, n-aş pune mâna pe fiul împăratului; căci noi am auzit următoarea poruncă pe care ţi-a dat-o împăratul ţie, lui Abişai şi lui Itai: "Luaţi seama fiecare la tânărul Absalom!"
| 12 "De mi-ai fi pus in mana si o mie de sicli de argint, a raspuns acela lui Ioab, nici atunci nu mi-as fi ridicat mana asupra fiului regelui, caci in auzul nostru ti-a poruncit regele tie si lui Abisai si lui Itai si a zis: "Crutati-mi pe baiatul Abesalom!" |
| 13 Şi dacă l-aş fi omorât mişeleşte, nimic n-ar fi rămas ascuns împăratului, şi tu însuţi ai fi fost împotriva mea."
| 13 Si daca eu insumi as fi facut altfel cu primejdia vietii mele, aceasta nu s-ar fi putut ascunde de rege si tu singur te-ai fi ridicat asupra mea". |
| 14 Ioab a zis: "Nu voi zăbovi atâta cu tine!" Şi a luat trei săgeţi în mână şi le-a înfipt în inima lui Absalom, care era încă plin de viaţă în mijlocul stejarului.
| 14 "N-am la ce sa mai zabovesc cu tine", a zis Ioab. Apoi a luat in mana trei sageti si le-a infipt in inima lui Abesalom, care era inca viu in crengile stejarului. |
| 15 Zece tineri, care duceau armele lui Ioab, au înconjurat pe Absalom, l-au lovit şi l-au omorât.
| 15 Apoi au impresurat pe Abesalom zece tineri care duceau armele lui Ioab si, lovindu-l, l-au ucis. |
| 16 Ioab a sunat din trâmbiţă; şi poporul s-a întors, încetând astfel să mai urmărească pe Israel, oprit de Ioab.
| 16 Dupa aceea Ioab a sunat din trambita si s-au intors oamenii de la urmarirea lui Israel, caci Ioab a crutat poporul. |
| 17 Au luat pe Absalom, l-au aruncat într-o groapă mare din mijlocul pădurii şi au pus peste el o grămadă foarte mare de pietre. Tot Israelul a fugit, fiecare în cortul lui. -
| 17 Apoi au luat pe Abesalom si l-au aruncat acolo in padure intr-o groapa adanca si au aruncat deasupra lui o gramada mare de pietre. Iar Israelitii s-au imprastiat cu totii, ducandu-se fiecare la casa sa. |
| 18 Pe când trăia, Absalom îşi ridicase un stâlp de aducere aminte în Valea Împăratului. Căci zicea: "N-am fii, prin care să se poată păstra aducerea aminte a numelui meu." Şi a pus numele său stâlpului, care şi astăzi se numeşte stâlpul lui Absalom. -
| 18 Abesalom insa isi facuse un monument inca de pe cand traia, in Valea Regelui; caci isi zisese: "Eu n-am fiu, ca sa mi se pastreze amintirea!" si a dat monumentului numele sau, asa ca si astazi se numeste el: Monumentul lui Abesalom. |
| 19 Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, a zis: "Lasă-mă să dau fuga şi să duc împăratului vestea cea bună că Domnul i-a făcut dreptate, scăpându-l din mâna vrăjmaşilor săi."
| 19 Iar Ahimaat, fiul lui Tadoc, a zis catre Ioab: "Ma duc sa vestesc pe regele ca Domnul prin judecata Sa l-a izbavit din mainile dusmanilor lui". |
| 20 Ioab i-a zis: "Nu tu ai să duci veştile azi; le vei duce într-o altă zi, dar nu astăzi, fiindcă fiul împăratului a murit."
| 20 "Astazi, a raspuns Ioab, n-ai sa fii un bun vestitor. Il vei vesti in alta zi, iar nu astazi, caci a murit fiul regelui". |
| 21 Şi Ioab a zis lui Cuşi: "Du-te şi vesteşte împăratului ce ai văzut." Cuşi s-a închinat înaintea lui Ioab şi a dat fuga.
| 21 "Du-te, a zis apoi Ioab catre Husai, du-te si spune regelui ceea ce ai vazut". Husai, inchinandu-se inaintea lui Ioab, s-a dus numaidecat, |
| 22 Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc, a zis iarăşi lui Ioab: "Orice s-ar întâmpla, lasă-mă să alerg după Cuşi." Şi Ioab a zis: "Pentru ce vrei să alergi, fiule? Nu este o solie care-ţi va fi de folos."
| 22 Iar Ahimaat, fiul lui Tadoc, a zis staruitor catre Ioab: "Fie ce-o fi, dar eu ma duc cu Husai". "De ce sa te duci, fiul meu? a zis Ioab. Nu duci o veste buna!" |
| 23 "Orice s-ar întâmpla vreau să alerg", a zis din nou Ahimaaţ. Şi Ioab i-a zis: "Dă fuga!" Ahimaaţ a alergat pe drumul care duce în câmpie şi a luat-o înaintea lui Cuşi.
| 23 "Fie si asa, a raspuns Ahimaat, dar eu tot ma duc". "Du-te", i-a zis Ioab. Si a apucat Ahimaat la fuga pe un drum mai de-a dreptul si a intrecut pe Husai. |
| 24 David şedea între cele două porţi. Caraula s-a dus pe acoperişul porţii spre zid; a ridicat ochii şi s-a uitat. Şi iată că un om alerga singur singurel.
| 24 David sedea atunci intre cele doua porti; iar straja se suise pe acoperisul portii, pe zid, si, ridicandu-si ochii, a vazut pe cel ce venea si a strigat si a zis catre rege: "Iata un om vine in fuga". |
| 25 Caraula a strigat şi a dat de ştire împăratului. Împăratul a zis: "Dacă este singur, aduce veşti." Şi omul acela se apropia din ce în ce mai mult.
| 25 "Daca este numai unul, a zis regele, atunci ne aduce o veste". Omul insa se apropia din ce in ce mai mult. |
| 26 Caraula a văzut un alt om alergând; a strigat la portar: "Iată un om aleargă singur singurel." Împăratul a zis: "Şi el aduce veşti."
| 26 Atunci straja a mai vazut un om venind in fuga; si a strigat straja la portar si a zis: "Iata ca mai alearga un om". "Si acela este un vestitor", a zis regele. "Eu vad, a zis straja, ca mersul omului dinainte seamana cu mersul lui Ahimaat, fiul lui Tadoc". |
| 27 Caraula a zis: "Alergătura celui dintâi pare că e a lui Ahimaaţ, fiul lui Ţadoc." Şi împăratul a zis: "Este un om de bine şi aduce veşti bune."
| 27 "Acesta este om bun, a zis regele, si vine cu veste buna!" |
| 28 Ahimaaţ a strigat şi a zis împăratului: "Este bine de tot!" S-a închinat înaintea împăratului cu faţa până la pământ şi a zis: "Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău care a dat în mâinile noastre pe cei ce ridicau mâna împotriva domnului nostru, împăratul."
| 28 Si a strigat Ahimaat si a zis catre rege: "Pace!" Apoi s-a inchinat regelui cu fata pana la pamant si a zis: "Binecuvantat este Domnul Dumnezeul tau, Care a dat in mainile noastre pe oamenii care isi ridicasera mainile lor impotriva regelui, stapanul meu!" |
| 29 Împăratul a zis: "Tânărul Absalom este bine, sănătos?" Ahimaaţ a răspuns: "Am văzut o mare învălmăşeală, când a trimis Ioab pe slujitorul împăratului şi pe mine, slujitorul tău: dar nu ştiu ce era."
| 29 "Dar baiatul Abesalom este sanatos?" a intrebat regele. "Am vazut tulburare mare acolo cand Ioab, robul regelui, a trimis pe robul tau, a zis Ahimaat, dar eu nu stiu ce era acolo". |
| 30 Şi împăratul a zis: "Stai acolo la o parte." Şi Ahimaaţ a stat deoparte.
| 30 "Treci si ramai aici", a zis regele. Si Ahimaat a trecut si a stat acolo. |
| 31 Îndată a sosit Cuşi. Şi a zis: "Să afle domnul meu, împăratul, vestea cea bună! Astăzi Domnul ţi-a făcut dreptate, scăpându-te din mâna tuturor celor ce se ridicau împotriva ta."
| 31 Atunci a sosit si Husai. Si Husai a zis catre rege: "Veste buna aduc regelui, stapanul meu! Domnul ti-a facut astazi dreptate, izbavindu-te din mana tuturor celor ce s-au ridicat impotriva ta". |
| 32 Împăratul a zis lui Cuşi: "Tânărul Absalom este bine, sănătos?" Cuşi a răspuns: "Ca tânărul acesta să fie vrăjmaşii domnului meu, împăratul, şi toţi cei ce se ridică împotriva ta ca să-ţi facă rău!"
| 32 "Baiatul Abesalom este oare el sanatos?", a intrebat regele pe Husai. "Intample-se dusmanilor regelui, stapanul meu, a raspuns Husai, si tuturor celor ce au uneltit rele impotriva ta, ce i s-a intamplat lui!" |
| 33 Atunci împăratul, cutremurându-se, s-a suit în odaia de sus a porţii şi a plâns. Pe când mergea, zicea: "Fiul meu Absalom! Fiul meu, fiul meu Absalom! Cum n-am murit eu în locul tău! Absalom, fiul meu, fiul meu!"
| 33 Atunci regele s-a tulburat si s-a dus in foisorul de deasupra portii si a plans, iar cand se ducea, zicea: "O, fiul meu Abesalom, Abesalom, fiul meu! Mai bine muream eu in locul tau! Abesalom, Abesalom, fiul meu!" |
