| 1 Ioab, fiul Ţeruiei, a băgat de seamă că inima împăratului era aprinsă de dor după Absalom.
| 1 Cunoscand Ioab, fiul Teruiei, ca inima regelui s-a intors spre Abesalom, |
| 2 A trimis să aducă din Tecoa o femeie iscusită şi i-a zis: "Fă-te că plângi şi îmbracă-te în haine de jale; nu te unge cu untdelemn şi fii ca o femeie care de multă vreme plânge după un mort.
| 2 A trimis Ioab la Tecoa si a luat de acolo o femeie inteleapta si i-a zis: "Fa-te ca esti bocitoare, imbraca-te cu haine de jale, nu te unge cu untdelemn si fii ca a femeie care a plans zile multe dupa un mort; |
| 3 Să te duci astfel la împărat şi să-i vorbeşti aşa şi aşa." Şi Ioab i-a spus ce trebuia să zică.
| 3 Si du-te la rege si zi catre el asa si asa". Si i-a spus Ioab ce anume sa zica. |
| 4 Femeia aceea din Tecoa s-a dus să vorbească împăratului. A căzut cu faţa la pământ, s-a închinat şi a zis: "Împărate, scapă-mă!"
| 4 Venind deci femeia cea din Tecoa la rege si cazand cu fata la pamant, s-a inchinat si a zis: "Ajutor, o, rege, ajutor!" |
| 5 Împăratul i-a zis: "Ce ai?" Ea a răspuns: "Da, sunt văduvă, bărbatul mi-a murit!
| 5 "Ce ai?" a zis regele catre ea. "Sunt de mult vaduva, a zis ea, caci mi-a murit barbatul. |
| 6 Roaba ta avea doi fii; amândoi s-au certat pe câmp şi n-a fost nimeni să-i despartă; unul a lovit pe celălalt şi l-a omorât.
| 6 Si avea roaba ta doi feciori si acestia s-au sfadit in tarina; si, neavand cine-i desparti, a lovit unul din ei pe celalalt si l-a omorat. |
| 7 Şi iată că toată familia s-a ridicat împotriva roabei tale, zicând: "Scoate încoace pe ucigaşul fratelui său! Vrem să-l omorâm, pentru viaţa fratelui său pe care l-a ucis; vrem să nimicim chiar şi pe moştenitor!" Ei ar stinge astfel şi tăciunele care-mi mai rămâne, ca să nu lase bărbatului meu nici nume, nici urmaş viu pe faţa pământului."
| 7 Si iata s-au sculat toate rudele asupra roabei tale si zic: "Da-ne pe ucigasul fratelui sau sa-l omoram pentru sufletul fratelui sau pe care l-a pierdut el si vom pierde chiar si pe mostenitorul lui". Si asa vor sa stinga ei si cea din urma scanteie a mea, ca sa nu mai lase barbatului meu nici nume, nici urmasi pe fata pamantului". |
| 8 Împăratul a zis femeii: "Du-te acasă. Voi da porunci cu privire la tine."
| 8 "Mergi in pace la casa ta, a zis regele catre femeie, caci voi da porunca pentru tine". |
| 9 Femeia din Tecoa a zis împăratului: "Asupra mea, împărate, domnul meu, şi asupra casei tatălui meu să cadă pedeapsa; împăratul şi scaunul lui de domnie să nu aibă nimic de suferit."
| 9 Dar femeia cea din Tecoa a zis catre rege: "O, rege, stapanul meu, asupra mea sa fie vina si asupra casei tatalui meu; iar regele si tronul lui este nevinovat". |
| 10 Împăratul a zis: "Dacă va vorbi cineva împotriva ta, să-l aduci la mine, şi nu se va mai atinge de tine."
| 10 "pe cel ce va fi impotriva ta, a zis regele, sa-l aduci la mine si mai mult nu te va mai atinge". |
| 11 Ea a zis: "Să-şi aducă aminte împăratul de Domnul Dumnezeul tău, pentru ca răzbunătorul sângelui să nu mărească prăpădul şi să nu mi se nimicească fiul!" Şi el a zis: "Viu este Domnul, că un păr din capul fiului tău nu va cădea la pământ!"
| 11 "Porunceste, o, rege, in numele Domnului Dumnezeului tau, a zis ea, ca sa nu se inmulteasca razbunatorii sangelui si sa nu piarda pe fiul meu". "Viu este Domnul, a zis regele, nici un fir de par de al fiului tau nu va cadea pe pamant!" |
| 12 Femeia a zis: "Dă voie roabei tale să spună o vorbă domnului meu, împăratul." Şi el a zis: "Vorbeşte!"
| 12 "Ingaduie roabei tale, a zis femeia, sa mai spun o vorba regelui, stapanului meu". |
| 13 Femeia a zis: "Pentru ce gândeşti tu astfel cu privire la poporul lui Dumnezeu, căci nu iese chiar din cuvintele împăratului că împăratul este ca şi vinovat când nu cheamă înapoi pe acela pe care l-a gonit?
| 13 "Spune", a zis el. "Pentru ce cugeti tu asa impotriva poporului Domnului?, a zis femeia. Rostind cuvantul acesta, regele s-a osandit pe sine insusi, pentru ca nu aduce inapoi pe izgonitul sau. |
| 14 Trebuie negreşit să murim şi vom fi ca nişte ape vărsate pe pământ, care nu se mai adună. Dumnezeu nu ia viaţa, ci doreşte ca fugarul să nu rămână izgonit dinaintea Lui.
| 14 Noi vom muri si vom fi ca apa varsata pe pamant, care nu se mai poate aduna. Dumnezeu insa nu voieste sa piarda sufletul si se gandeste cum ar face sa nu lepede de la Sine nici pe cel inlaturat. |
| 15 Acum, dacă am venit să spun aceste lucruri împăratului, domnului meu, am venit pentru că poporul m-a înspăimântat. Şi roaba ta a zis: "Vreau să vorbesc împăratului; poate că împăratul va face ce va zice roaba sa.
| 15 Si acum eu am venit sa spun regelui, stapanul meu, cuvintele acestea, pentru ca poporul ma sperie si roaba ta a zis: "Am sa graiesc eu cu regele, sa vad nu va face el dupa cuvantul roabei sale? |
| 16 Da, împăratul va asculta pe roaba sa, ca să scape din mâna celor ce caută să ne nimicească, pe mine şi pe fiul meu, din moştenirea lui Dumnezeu."
| 16 De buna seama regele va asculta si va izbavi pe roaba sa din mana oamenilor care voiesc sa ma piarda impreuna cu fiul meu din mostenirea lui Dumnezeu. |
| 17 Roaba ta a zis: "Cuvântul domnului meu, împăratul, să-mi dea odihnă. Căci domnul meu, împăratul, este ca un înger al lui Dumnezeu, gata să audă binele şi răul. Şi Domnul Dumnezeul tău să fie cu tine."
| 17 Si roaba ta a zis: Sa fie cuvantul regelui, stapanul meu, spre mangaierea mea, caci regele, stapanul meu, este ca ingerul lui Dumnezeu si poate ca sa asculte si bune si rele, si Domnul Dumnezeul tau va fi cu tine". |
| 18 Împăratul a răspuns şi a zis femeii: "Nu-mi ascunde ce te voi întreba." Şi femeia a zis: "Să vorbească domnul meu, împăratul!"
| 18 Si raspunzand, regele a zis catre femeie: "Sa nu ascunzi de mine ceea ce am sa te intreb!" "Graieste, a zis femeia, o, rege, stapanul meu!" |
| 19 Împăratul a zis atunci: "Oare mâna lui Ioab nu este ea cu tine în toată treaba aceasta?" Şi femeia a răspuns: "Viu este sufletul tău, împărate, domnul meu, că nu este cu putinţă nicio abatere nici la dreapta, nici la stânga de la tot ce a zis domnul meu, împăratul. În adevăr, robul tău Ioab mi-a poruncit şi a pus în gura roabei tale toate aceste cuvinte.
| 19 "Nu cumva este mana lui Ioab in tot ce spui tu?" a zis regele. Iar femeia i-a raspuns si a zis: "Sa traiasca sufletul tau, o, rege! Nu pot sa ma abat nici la dreapta, nici la stanga de la ceea ce a zis regele, stapanul meu. Adevarat, robul tau Ioab mi-a poruncit si el a pus in gura roabei tale toate cuvintele acestea; |
| 20 Ca să dea o altă înfăţişare lucrului, a făcut robul tău Ioab lucrul acesta. Dar domnul meu este tot atât de înţelept ca şi un înger al lui Dumnezeu, ca să cunoască tot ce se petrece pe pământ."
| 20 Si tot robul tau m-a invatat ca prin pilda sa dau lucrului aceasta infatisare. Dar regele, stapanul meu, este intelept, cum este intelept ingerul lui Dumnezeu, ca sa cunoasca tot ce este pe pamant". |
| 21 Împăratul a zis lui Ioab: "Iată, vreau să fac lucrul acesta; du-te, dar, de adu înapoi pe tânărul Absalom."
| 21 Atunci regele a zis catre Ioab: "Iata, fac lucrul acesta; du-te dar si adu inapoi pe baiatul Abesalom". |
| 22 Ioab a căzut cu faţa la pământ, s-a închinat şi a binecuvântat pe împăratul. Apoi a zis: "Robul tău cunoaşte azi că am căpătat trecere înaintea ta, împărate, domnul meu, fiindcă împăratul lucrează după cuvântul robului său."
| 22 Atunci Ioab a cazut cu fata la pamant si s-a inchinat si a binecuvantat pe rege, zicand: "Acum robul tau cunoaste ca a aflat bunavointa inaintea ochilor tai, o, rege, stapanul meu, de vreme ce regele a facut cum a zis robul tau". |
| 23 Ioab s-a sculat, a plecat în Gheşur şi a adus pe Absalom înapoi la Ierusalim.
| 23 Si sculandu-se, Ioab s-a dus in Ghesur si a adus pe Abesalom la Ierusalim. |
| 24 Dar împăratul a zis: "Să se ducă în casa lui şi să nu-mi vadă faţa." Şi Absalom s-a dus în casa lui şi n-a văzut faţa împăratului.
| 24 Si a zis regele: "Sa se intoarca la casa sa, dar fata mea nu o va vedea". Si s-a intors Abesalom la casa sa; dar fata regelui n-a vazut-o. |
| 25 Nu era om în tot Israelul aşa de vestit ca Absalom în privinţa frumuseţii lui; din talpa piciorului până în creştetul capului, n-avea niciun cusur.
| 25 In tot Israelul nu era barbat asa de frumos ca Abesalom si asa de laudat ca el; din talpile picioarelor si pana in crestetul capului nu avea nici o meteahna. |
| 26 Când îşi tundea capul - şi-l tundea în fiecare an, pentru că părul îi era greu - greutatea părului de pe capul lui era de două sute de sicli, după greutatea împăratului.
| 26 Cand isi tundea capul sau - si si-l tundea in fiecare an, pentru ca-l ingreuia - parul de pe capul lui cantarea doua sute de sicli, dupa cantarul regesc. |
| 27 Lui Absalom i s-au născut trei fii şi o fiică, numită Tamar, care era o femeie frumoasă la chip.
| 27 Si i s-au nascut lui Abesalom trei baieti si o fata, anume Tamara. Aceasta a fost o femeie frumoasa la chip si a ajuns sotia lui Roboam, fiul lui Solomon si i-a nascut pe Abia. |
| 28 Absalom a locuit doi ani la Ierusalim, fără să vadă faţa împăratului.
| 28 Abesalom a ramas in Ierusalim doi ani, dar fata regelui n-a vazut-o. |
| 29 Apoi a chemat pe Ioab, să-l trimită la împăratul: dar Ioab n-a voit să vină la el. L-a chemat a doua oară; şi Ioab tot n-a vrut să vină.
| 29 Si a trimis Abesalom dupa Ioab, ca sa-l trimita la rege, dar acesta n-a vrut sa vina la el. si a trimis si a doua oara si acesta tot n-a vrut sa vina. |
| 30 Absalom a zis atunci slujitorilor lui: "Vedeţi, ogorul lui Ioab este lângă al meu; are orz pe el; duceţi-vă şi puneţi-i foc." Şi slujitorii lui Absalom au pus foc câmpului.
| 30 Atunci a zis Abesalom slugilor sale: "Vedeti voi partea de tarina a lui Ioab, care este langa a mea si unde el are semanat orz? Duceti-va si-i dati foc!" Si au ars slugile lui Abesalom acea parte de tarina cu foc. Deci venind slugile lui Ioab la. acesta cu hainele rupte, au zis: "Slugile lui Abesalom au ars ogorul tau cu foc". |
| 31 Ioab s-a sculat şi s-a dus la Absalom acasă. Şi i-a zis: "Pentru ce au pus slujitorii tăi foc câmpului meu?"
| 31 Atunci s-a sculat Ioab si a venit la Abesalom acasa si i-a zis: "Pentru ce slugile tale au ars cu foc ogorul meu?" |
| 32 Absalom a răspuns lui Ioab: "Iată, ţi-am trimis vorbă şi ţi-am zis: "Vino aici, şi te voi trimite la împărat să-i spui: "Pentru ce m-am întors din Gheşur? Ar fi fost mai bine pentru mine să fiu şi acum acolo." Doresc acum să văd faţa împăratului; şi dacă este vreo nelegiuire în mine, să mă omoare."
| 32 Iar Abesalom a zis: "Iata, eu am trimis la tine si am zis: Vino incoace, ca sa te trimit la rege sa-i zici: Pentru ce am venit din Ghesur? Mai bine-mi era sa fi ramas acolo. Vreau sa vad fata regelui. De sunt vinovat, atunci ucide-ma". |
| 33 Ioab s-a dus la împărat şi i-a spus lucrul acesta. Şi împăratul a chemat pe Absalom, care a venit la el şi s-a aruncat cu faţa la pământ înaintea lui. Împăratul a sărutat pe Absalom.
| 33 Si s-a dus Ioab la rege si i-a spus aceasta. Si a chemat regele pe Abesalom si a venit acesta la rege si, cazand cu fata sa la pamant inaintea regelui, i s-a inchinat, iar regele a sarutat. pe Abesalom. |
