| 1 După aceea, iată ce s-a întâmplat. Absalom, fiul lui David, avea o soră frumoasă, numită Tamar; şi Amnon, fiul lui David, a iubit-o.
| 1 Dupa aceea s-au petrecut urmatoarele: Abesalom, fiul lui David, avea o sora frumoasa, cu numele Tamara. Pe aceasta o iubea Amnon, alt fiu al lui David. |
| 2 Amnon era atât de chinuit din această pricină, încât a căzut bolnav după sora sa Tamar; căci era fecioară şi-i venea greu lui Amnon să-i facă ceva.
| 2 Si s-a chinuit Amnon pana intr-atata, ca s-a imbolnavit din pricina surorii sale Tamara, caci aceasta era fecioara si lui Amnon i se parea greu sa-i faca ceva. |
| 3 Amnon avea un prieten, numit Ionadab, fiul lui Şimea, fratele lui David. Şi Ionadab era un om foarte şiret.
| 3 Avea insa Amnon un prieten, anume Ionadab, fiul lui Sama, fratele lui David. |
| 4 El i-a zis: "Pentru ce te usuci din zi în zi, tu, fiul împăratului? Nu vrei să-mi spui?" Amnon i-a răspuns: "Iubesc pe Tamar, sora fratelui meu Absalom."
| 4 Ionadab era om foarte siret. Acesta i-a zis: "Fiul regelui, de ce slabesti tu asa pe fiecare zi? Spune mie!" "Iubesc pe Tamara, sora lui Abesalom, fratele meu", a zis Amnon catre el. |
| 5 Ionadab i-a zis: "Culcă-te în pat şi fă-te bolnav. Când va veni tatăl tău să te vadă, să-i spui: "Dă voie surorii mele Tamar, să vină să-mi dea să mănânc; să-mi pregătească sub ochii mei o mâncare, ca s-o văd şi s-o iau din mâna ei."
| 5 "Culca-te in patul tau, i-a zis Ionadab, si te fa bolnav; iar cand tatal tau va veni sa te cerceteze, sa-i zici: Lasa sa vina Tamara, sora mea, sa ma intareasca cu hrana, pregatind mancare inaintea ochilor mei, ca sa vad si sa mananc din mainile ei!" |
| 6 Amnon s-a culcat şi s-a făcut bolnav. Împăratul a venit să-l vadă, şi Amnon a zis împăratului: "Te rog, să vină sora mea Tamar să facă două turte sub ochii mei şi să le mănânc din mâna ei."
| 6 Si s-a culcat Amnon si s-a facut bolnav si a venit regele sa-l cerceteze. Atunci Amnon a zis catre rege: "Lasa pe Tamara, sora mea, sa vina si sa coaca inaintea ochilor mei o turta sau doua si sa mananc din mainile ei". |
| 7 David a trimis să spună Tamarei înăuntrul odăilor ei: "Du-te în casa fratelui tău Amnon şi pregăteşte-i o mâncare."
| 7 Si a trimis David la Tamara acasa sa-i spuna: "Du-te acasa la Amnon, fratele tau, si-i fa de mancare!" |
| 8 Tamar s-a dus în casa fratelui ei Amnon, care era culcat. A luat plămădeală, a frământat-o, a pregătit turte înaintea lui şi le-a copt;
| 8 si s-a dus ea acasa la fratele sau Amnon; acesta sta culcat. Si a luat ea faina, a framantat-o, a facut inaintea ochilor lui turte si le-a copt; |
| 9 luând apoi tigaia, le-a răsturnat înaintea lui. Dar Amnon n-a vrut să mănânce. El a zis: "Scoateţi pe toată lumea afară." Şi toată lumea a ieşit afară de la el.
| 9 Apoi a luat tigaia si a pus-o inaintea lui, dar el n-a vrut sa manance. si a zis Amnon: "Sa iasa toti de la mine!" |
| 10 Atunci Amnon a zis Tamarei: "Adu-mi mâncarea în odaie şi s-o mănânc din mâna ta." Tamar a luat turtele pe care le făcuse şi le-a dus fratelui său Amnon, în odaie.
| 10 Si au iesit de la el toti oamenii. Apoi Amnon a zis catre Tamara: "Du mancarea in odaia cea din fund si voi manca acolo din mainile tale". Atunci a luat Tamara turtele ce le gatise si le-a dus lui Amnon, fratele sau, in odaia cea din fund. |
| 11 Pe când i le dădea ea să le mănânce, el a apucat-o şi i-a zis: "Vino, soro, şi culcă-te cu mine."
| 11 Dar cand le-a pus inaintea lui ca sa manance, el a apucat-o si i-a zis: "Vino si te culca cu mine, sora mea!" |
| 12 Ea i-a răspuns: "Nu, frate, nu mă necinsti, căci nu se face aşa în Israel; nu face mişelia aceasta.
| 12 "Nu, frate, a zis ea, nu ma necinsti, caci aceasta nu se face in Israel; nu face ticalosia aceasta! |
| 13 Unde mă voi duce eu cu ruşinea mea? Şi tu vei trece drept un mişel în Israel. Acum, vorbeşte, te rog, împăratului, şi nu se va împotrivi să fiu a ta."
| 13 Caci unde ma voi duce eu cu necinstea mea? Si tu vei fi in Israel cu unul din cei fara de minte. Vorbeste cu regele si el nu se va impotrivi sa ma dea dupa tine". |
| 14 Dar el n-a vrut s-o asculte; a silit-o, a necinstit-o şi s-a culcat cu ea.
| 14 El insa n-a vrut sa asculte cuvintele ei, ci a silit-o si s-a culcat cu ea si a necinstit-o. |
| 15 Apoi Amnon a urât-o foarte mult, mai mult decât o iubise. Şi i-a zis: "Scoală-te şi du-te!"
| 15 Dupa aceea a urat-o Amnon cu ura cea mai mare, asa incat ura cu care a urat-o el era mai mare decat iubirea pe care o avusese catre ea. Si i-a zis ei Amnon: "Scoala si pleaca!" |
| 16 Ea i-a răspuns: "Nu mai mări răul pe care l-ai făcut, izgonindu-mă."
| 16 "Ba nu, frate, i-a zis Tamara, a ma alunga este un rau si inca si mai mare decat cel dintai, pe care mi l-ai facut tu mie". |
| 17 El n-a vrut s-o asculte şi, chemând băiatul care-i slujea, a zis: "Izgoneşte de la mine pe femeia aceasta, scoate-o afară şi încuie uşa după ea!"
| 17 Dar el n-a vrut sa o asculte, ci a chemat pe omul sau care-l slujea si i-a zis: "Alunga pe aceasta de la mine afara si incuie usa dupa ea". |
| 18 Ea avea o rochie pestriţă; căci aceasta era haina pe care o purtau fetele împăratului, câtă vreme erau fecioare. Slujitorul lui Amnon a scos-o afară şi a încuiat uşa după ea.
| 18 Ea insa era imbracata cu haina pestrita, caci astfel de haine purtau pe deasupra fetele regelui care erau fecioare. Si a scos-o sluga afara si a incuiat usa dupa ea. |
| 19 Tamar şi-a presărat cenuşă pe cap şi şi-a sfâşiat haina pestriţă; a pus mâna în cap şi a plecat ţipând.
| 19 Iar Tamara si-a presarat cenusa pe capul sau si-a rupt haina cea pestrita, cu care era imbracata si, punandu-si mainile pe cap, mergea asa si striga. |
| 20 Fratele ei Absalom i-a zis: "A stat fratele tău Amnon cu tine? Acum, soro, taci, căci este fratele tău; nu te prea trece cu firea din pricina aceasta." Şi Tamar, nemângâiată, a locuit în casa fratelui ei Absalom.
| 20 Atunci a zis catre ea Abesalom, fratele ei: "Nu cumva Amnon, fratele tau, a umblat cu tine? Dar taci acum, sora mea, caci el este fratele tau; nu-ti zdrobi inima pentru fapta aceasta". Si a sezut Tamara parasita in casa lui Abesalom, fratele sau. |
| 21 Împăratul David a aflat toate aceste lucruri şi s-a mâniat foarte tare.
| 21 Si a auzit regele David de toate cele intamplate si s-a maniat foarte tare, dar n-a stricat inima lui Amnon, fiul sau, caci il iubea, pentru ca era intaiul sau nascut. |
| 22 Absalom n-a vorbit nici bine, nici rău cu Amnon; dar a început să-l urască, pentru că necinstise pe sora sa Tamar.
| 22 Abesalom insa nu graia cu Amnon nici bine, nici rau, caci Abesalom ura pe Amnon, pentru ca acesta necinstise pe Tamara, sora sa. |
| 23 După doi ani, pe când Absalom avea tunsul oilor la Baal-Haţor, lângă Efraim, a poftit pe toţi fiii împăratului.
| 23 Iar dupa doi ani, pe vremea cand tundeau oile lui Abesalom in Baal-Hator, care se afla in Efraim, a chemat Abesalom pe toti fiii regelui. |
| 24 Absalom s-a dus la împărat şi a zis: "Iată, robul tău are tunsul oilor; să vină împăratul şi slujitorii lui la robul tău."
| 24 si venind Abesalom la rege, a zis: "Iata acum este tunsul oilor la robul tau; deci sa mearga regele si slugile sale la robul tau!" |
| 25 Şi împăratul a zis lui Absalom: "Nu, fiule, nu vom veni toţi, ca să nu-ţi fie greu." Absalom a stăruit de el; dar împăratul n-a vrut să se ducă şi l-a binecuvântat.
| 25 Regele insa a zis catre Abesalom: "Ba nu, fiul meu, nu vom merge cu totii, ca sa nu te impovaram". Abesalom insa l-a rugat cu mare staruinta, dar el n-a vrut sa se duca, ci l-a binecuvantat. |
| 26 Absalom a zis: "Dă voie măcar fratelui meu Amnon să vină cu noi." Împăratul i-a răspuns: "Pentru ce să vină el cu tine?"
| 26 Atunci Abesalom a zis catre el: "Daca nu, sa mearga cu noi macar Amnon, fratele meu". "De ce sa mearga el cu tine?" a zis regele. |
| 27 În urma stăruinţelor lui Absalom, împăratul a lăsat să meargă cu el pe Amnon şi toţi fiii săi.
| 27 Dar staruind Abesalom, regele a dat drumul lui Amnon si la toti fiii regelui sa se duca cu el. Si a facut Abesalom ospat, ca ospatul unui rege. |
| 28 Absalom a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: "Luaţi seama când se va înveseli inima lui Amnon de vin şi când vă voi zice: "Loviţi pe Amnon!" atunci să-l omorâţi; să nu vă temeţi de nimic: oare nu vă poruncesc eu? Fiţi tari şi arătaţi-vă oameni de inimă!"
| 28 Si a mai poruncit Abesalom slugilor sale, zicand: "Luati seama, ca indata ce inima lui Amnon se va veseli de vin si cand eu voi zice: Loviti pe Amnon, sa-l ucideti si sa nu va temeti; eu va poruncesc aceasta, sa fiti curajosi si viteji!" |
| 29 Slujitorii lui Absalom au făcut lui Amnon cum le poruncise Absalom. Şi toţi fiii împăratului s-au sculat, au încălecat fiecare pe catârul lui şi au fugit.
| 29 Si au facut slugile lui Abesalom cu Amnon cum le poruncise Abesalom. Atunci s-au sculat fiii regelui cu totii si, incalecand fiecare pe catarul sau, au fugit. |
| 30 Pe când erau pe drum, a ajuns zvonul la David că Absalom a ucis pe toţi fiii împăratului şi că n-a mai rămas niciunul din ei.
| 30 Si inca pe cale fiind ei, a ajuns la David vestea ca Abesalom a omorat pe coti fiii regelui si n-a mai ramas nici unul din ei. |
| 31 Împăratul s-a sculat, şi-a rupt hainele şi s-a culcat pe pământ, şi toţi slujitorii lui stăteau acolo cu hainele sfâşiate.
| 31 Atunci s-a sculat regele si si-a rupt hainele sale si s-a aruncat la pamant; si toate slugile sale, care stateau inaintea sa, si-au rupt vesmintele lor. |
| 32 Ionadab, fiul lui Şimea, fratele lui David, a luat cuvântul şi a zis: "Să nu creadă domnul meu că toţi tinerii, fiii împăratului, au fost ucişi, căci numai Amnon a murit; aceasta este urmarea unei hotărâri a lui Absalom, din ziua când Amnon a necinstit pe sora sa Tamar.
| 32 Atunci Ionadab, fiul lui Sama, fratele lui David, a zis: "Sa nu creada regele, stapanul meu, ca au omorat pe toti baietii, fiii regelui; numai singur Amnon a murit, caci Abesalom avea aceasta in gand inca din ziua cand Amnon a necinstit pe sora sa, Tamara. |
| 33 Să nu se mai muncească, dar, împăratul, domnul meu, cu gândul că toţi fiii împăratului au murit, căci numai Amnon a murit."
| 33 Deci, regele, stapanul meu, sa nu se tulbure cu gandul ca ar fi murit toti fiii regelui, caci numai Amnon singur a murit". |
| 34 Absalom a fugit. Şi tânărul pus de strajă a ridicat ochii şi s-a uitat. Şi iată că o mare ceată venea pe drumul dinapoia lui, dinspre munte.
| 34 Atunci a fugit Abesalom, iar omul de straja, ridicandu-si ochii sai, a privit si iata popor mult venea pe drumul de pe coasta muntelui. Si venind straja, a dat de veste regelui, zicand: "Am vazut oameni pe drumul Bahurim, de pe coasta muntelui". |
| 35 Ionadab a zis împăratului: "Iată că vin fiii împăratului! Astfel se adevereşte ce spunea robul tău."
| 35 Atunci Ionadab a zis catre rege: "Iata vin fiii regelui; cum a zis robul tau asa si este". |
| 36 Pe când isprăvea el vorba, iată că fiii împăratului au venit. Au ridicat glasul şi au plâns; şi împăratul şi toţi slujitorii lui au plâns mult.
| 36 Si cum a sfarsit el vorbele acestea, iata au sosit si fiii regelui si au ridicat strigat si au plans. Si a plans si regele insusi si toate slugile lui plangere mare. |
| 37 Absalom fugise şi s-a dus la Talmai, fiul lui Amihur, împăratul Gheşurului. Şi David jelea în fiecare zi pe fiul său.
| 37 Iar Abesalom a fugit si s-a dus la Talmai, fiul lui Amihud, regele Ghesurului. Si a plans regele David dupa fiul sau in toate zilele. |
| 38 Absalom a stat trei ani la Gheşur, unde se dusese după ce fugise.
| 38 Iar Abesalom, fugind si ducandu-se in Ghesur, a stat acolo trei ani. |
| 39 Împăratul David a încetat să mai urmărească pe Absalom, căci se mângâiase de moartea lui Amnon.
| 39 Dar regele David nu s-a apucat sa urmareasca pe Abesalom, caci se mangaiase de moartea lui Amnon. |
