| 1 Elisei a zis: "Ascultaţi cuvântul Domnului! Aşa vorbeşte Domnul: "Mâine, la ceasul acesta, se va vinde la poarta Samariei o măsură de floare de făină cu un siclu, şi două măsuri de orz, cu un siclu."
| 1 Iar Elisei a zis: "Ascultati cuvantul Domnului! Asa zice Domnul: Maine, pe vremea aceasta, in poarta Samariei o masura de faina din cea mai buna va fi un siclu si doua masuri de orz tot un siclu". |
| 2 Călăreţul pe braţul căruia se rezema împăratul a răspuns omului lui Dumnezeu: "Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s-ar putea întâmpla un asemenea lucru?" Şi Elisei a zis: "Vei vedea cu ochii tăi: dar tu nu vei mânca din ele."
| 2 Slujbasul de al carui brat se sprijinea regele a raspuns: "Chiar daca Domnul ar deschide ferestrele cerului nici atunci n-ar putea fi una ca aceasta!" Iar Elisei a zis: "Iata asa ai sa vezi cu ochii tai, dar tu nu vei manca din acelea!" |
| 3 La intrarea porţii erau patru leproşi, care au zis unul către altul: "La ce să şedem aici până vom muri?
| 3 In vremea aceasta la poarta Samariei se aflau patru oameni leprosi si ziceau unul catre altul: "Ce sedem noi aici si asteptam moartea? |
| 4 Dacă ne vom gândi să intrăm în cetate, în cetate este foamete, şi vom muri; şi dacă vom sta aici, de asemenea vom muri. Haidem, dar, să ne aruncăm în tabăra Sirienilor; dacă ne vor lăsa cu viaţă, vom trăi, iar dacă ne vor omorî, vom muri."
| 4 De ne vom hotari sa ne ducem in cetate, in cetate e foamete si vom muri acolo; iar daca vom sedea aici, tot vom muri. Sa ne ducem mai bine in tabara Sirienilor! De ne vor lasa cu viata, vom trai, de nu, vom muri". |
| 5 Au plecat, dar, în amurg să se ducă în tabăra sirienilor. Şi când au ajuns la intrarea taberei sirienilor, iată că nu era nimeni.
| 5 Si s-au sculat ei in amurg, ca sa se duca in tabara Sirienilor. Dar cand au ajuns la marginea taberei Sirienilor, acolo nu mai era nici un om; |
| 6 Domnul făcuse să se audă în tabăra sirienilor un vuiet de care şi un vuiet de cai, vuietul unei mari oştiri, şi îşi ziseseră unul către altul: "Împăratul lui Israel a tocmit împotriva noastră pe împăraţii hetiţilor şi pe împăraţii egiptenilor ca să vină să lupte împotriva noastră."
| 6 Caci Domnul facuse in tabara Sirienilor sa se auda zgomot de care si nechezat de cai si zgomot de ostire mare. Si au zis ei unul catre altul: "De buna seama, regele lui. Israel a tocmit sa vina impotriva noastra pe regii Heteilor si ai Egiptului". |
| 7 Şi s-au sculat şi au luat-o la fugă în amurg. Şi-au lăsat corturile, caii şi măgarii, tabăra aşa cum era, şi au fugit ca să-şi scape viaţa.
| 7 Si s-au sculat si au fugit in amurg si si-au lasat corturile, caii, asinii lor si toata tabara cum era si au fugit, ca sa-si scape viata. |
| 8 Leproşii, ajungând la intrarea taberei, au pătruns într-un cort, au mâncat şi au băut, au luat din el argint, aur şi haine, şi s-au dus şi le-au ascuns. S-au întors iarăşi, au pătruns într-un alt cort şi au luat şi de acolo lucruri pe care s-au dus şi le-au ascuns.
| 8 Ajungand deci leprosii aceia la marginea taberei, au intrat intr-un cort si au mancat si au baut si au luat de acolo argint si aur si haine si s-au dus de le-au ascuns. Si s-au mai dus si in alt cort si au luat si de acolo si au ascuns. |
| 9 Apoi şi-au zis unul altuia: "Nu facem bine! Ziua aceasta este o zi de veste bună. Dacă vom tăcea şi dacă vom aştepta până la lumina zilei de mâine, vom fi pedepsiţi. Veniţi acum şi haidem să dăm de ştire casei împăratului."
| 9 Apoi au zis unul catre altul: "Ceea ce facem, nu facem bine. Ziua aceasta este zi de veste buna. Daca intarziem si asteptam lumina zilei atunci vina va cadea asupra noastra. Hai deci sa vestim casa regelui!" |
| 10 Au plecat şi au chemat pe străjerii de la poarta cetăţii şi le-au spus aşa: "Am intrat în tabăra sirienilor, şi iată că nu este nimeni, nu se aude niciun glas de om; n-am găsit decât cai legaţi şi măgari legaţi, şi corturile aşa cum erau."
| 10 Si au venit ei si au strigat pe portarii cetatii si le-au povestit, zicand: "Noi am fost in tabara Sirienilor si iata acolo nu se vedea nimeni si nu se auzea nimic, ci numai cai legati si corturi cum trebuie sa fie". |
| 11 Străjerii de la poartă au strigat şi au trimis vestea aceasta înăuntrul casei împăratului.
| 11 Si portarii au strigat si au dat de veste la casa regelui. |
| 12 Împăratul s-a sculat noaptea şi a zis slujitorilor săi: "Vreau să vă spun ce ne fac sirienii. Fiindcă ştiu că suntem flămânzi, au părăsit tabăra ca să se ascundă în ogoare şi şi-au zis: "Când vor ieşi din cetate, îi vom prinde vii şi vom intra în cetate."
| 12 Si s-a sculat regele noaptea si a zis slugilor sale: "Am sa va spun ce fac Sirie cu noi: Ei stiu ca noi suferim de foame si au iesit din tabara si s-au ascuns in camp, cugetand asa: Cand vor iesi ei din cetate, ii vom prinde vii si vom navali in cetate". |
| 13 Unul din slujitorii împăratului a răspuns: "Să se ia cinci din caii care au mai rămas în cetate - li se va întâmpla doar cum s-a întâmplat la toată mulţimea lui Israel care a mai rămas, toată mulţimea lui Israel care se istoveşte - şi să trimitem să vedem ce se petrece."
| 13 Dar unul din cei ce slujeau inaintea lui a raspuns si a zis: "Sa se ia cei cinci cai ramasi care mai sunt in cetate (din toata tabara lui Israel numai atata mai ramasese; cealalta tabara a lui Israel pierise toata) si sa trimitem oameni sa vada". |
| 14 Au luat două care cu caii lor, şi împăratul a trimis nişte soli pe urmele oştirii sirienilor, zicând: "Duceţi-vă şi vedeţi."
| 14 Au luat deci doua perechi de cai inhamati la carute si a trimis regele pe urma ostirii siriene, zicand: "Duceti-va si vedeti!" |
| 15 S-au dus după ei până la Iordan; şi iată că tot drumul era plin cu haine şi lucruri pe care le aruncaseră sirienii în goana lor. Solii s-au întors şi au spus împăratului.
| 15 Si s-au dus dupa ei pana la Iordan si iata tot drumul era semanat cu haine si cu lucruri aruncate de Sirieni in graba lor. si s-au intors trimisii si au spus regelui. |
| 16 Poporul a ieşit şi a jefuit tabăra sirienilor. Şi s-a vândut o măsură de floare de făină cu un siclu, şi două măsuri de orz, cu un siclu, după cuvântul Domnului.
| 16 Atunci a iesit poporul si a pradat tabara siriana si a fost masura de faina din cea mai buna un siclu si doua masuri de orz un siclu, dupa cuvantul Domnului. |
| 17 Împăratul încredinţase paza porţii în mâna călăreţului pe braţul căruia se rezemase atunci. Dar călăreţul acesta a fost călcat în picioare de popor la poartă şi a murit, după cuvântul pe care-l rostise omul lui Dumnezeu, când se coborâse împăratul la el.
| 17 Iar regele a luat pe slujitorul acela de mana caruia se sprijinea si l-a randuit de paza la poarta cetatii; acesta a fost calcat in picioare de popor si a murit la poarta, cum zisese omul lui Dumnezeu cand venise trimisul regelui la el; |
| 18 Omul lui Dumnezeu spusese atunci împăratului: "Mâine, la ceasul acesta, se vor vinde la poarta Samariei două măsuri de orz cu un siclu, şi o măsură de floare de făină, cu un siclu."
| 18 Pentru ca atunci cand omul lui Dumnezeu a spus regelui asa: "Maine pe vremea aceasta in poarta Samariei doua masuri de orz vor fi un siclu si o masura de faina din cea mai buna va fi tot un siclu", |
| 19 Iar călăreţul răspunsese omului lui Dumnezeu: "Chiar dacă ar face Domnul ferestre în cer, cum s-ar putea întâmpla un asemenea lucru?" Şi Elisei zisese: "Vei vedea cu ochii tăi; dar tu nu vei mânca din ele."
| 19 Atunci acest slujitor a raspuns omului lui Dumnezeu si a zis: "Chiar daca Domnul va deschide ferestrele cerului, nici atunci n-ar putea fi una ca aceasta!" Iar Elisei i-a zis: "Vei vedea-o cu ochii tai, dar nu vei manca din ea!" |
| 20 În adevăr aşa i s-a şi întâmplat: a fost călcat în picioare la poartă de popor şi a murit.
| 20 Si asa s-a intamplat cu el: l-a calcat poporul in poarta si a murit. |
