| 1 Fiii prorocilor au zis lui Elisei: "Iată că locul unde locuim noi cu tine este prea strâmt pentru noi.
| 1 Atunci au zis fiii proorocilor catre Elisei: "Iata, locul unde traim aici la tine e stramt pentru noi. |
| 2 Haidem până la Iordan; ca să luăm de-acolo fiecare câte o bârnă şi să ne facem acolo un loc de locuit." Elisei a răspuns: "Duceţi-vă."
| 2 Sa mergem dar la Iordan si sa luam de acolo fiecare cate o barna si sa ne facem locuinta acolo". |
| 3 Şi unul din ei a zis: "Fii bun şi vino cu slujitorii tăi." El a răspuns: "Voi merge!"
| 3 Si el a zis: "Duceti-va!" Iar unul a zis: "Fa mila si mergi si tu cu robii tai!" Si el a zis: "Merg!" Si s-a dus cu ei. |
| 4 A plecat deci cu ei. Ajungând la Iordan, au tăiat lemne.
| 4 Si ajungand la Iordan, s-au apucat de taiat copaci. |
| 5 Şi pe când tăia unul din ei o bârnă, a căzut fierul de la secure în apă. El a strigat: "Ah! domnul meu, era împrumutat!"
| 5 Si cand a pravalit unul o barna, i-a cazut toporul in apa si a strigat acela si a zis: "Ah, stapanul meu! Acesta il luasem imprumut!" |
| 6 Omul lui Dumnezeu a zis: "Unde a căzut?" Şi i-a arătat locul. Atunci Elisei a tăiat o bucată de lemn, a aruncat-o în locul acela, şi fierul de la secure a plutit pe apă.
| 6 A zis omul lui Dumnezeu: "Unde a cazut?" Si acela i-a aratat locul. Iar Elisei a taiat o bucata de lemn si, aruncand-o acolo, a iesit toporul deasupra. Apoi a zis: "Ia-ti-l!" |
| 7 Apoi a zis: "Ridică-l!" Şi a întins mâna şi l-a luat.
| 7 Si acela a intins mana si l-a luat. |
| 8 Împăratul Siriei era în război cu Israel. Şi, într-un sfat pe care l-a ţinut cu slujitorii săi, a zis: "Tabăra mea va fi în cutare loc."
| 8 In vremea aceea s-a ridicat regele Siriei cu razboi impotriva Israelitilor si s-a sfatuit cu slujitorii sai zicand: "Am sa asez tabara in cutare sau in cutare loc". |
| 9 Dar omul lui Dumnezeu a trimis să spună împăratului lui Israel: "Fereşte-te să treci pe lângă locul acela, căci acolo sunt ascunşi sirienii."
| 9 Si a trimis omul lui Dumnezeu la regele lui Israel sa i se spuna: "Pazeste-te de a trece prin locul acela; caci acolo s-au ascuns Sirienii". |
| 10 Şi împăratul lui Israel a trimis nişte oameni să stea la pândă spre locul pe care i-l spusese şi despre care îl înştiinţase omul lui Dumnezeu. Aceasta s-a întâmplat nu o dată, nici de două ori.
| 10 Si a trimis regele lui Israel la locul acela de care-i graise omul lui Dumnezeu si-i spusese sa se fereasca si s-a pazit de el mereu. |
| 11 Împăratului Siriei i s-a tulburat inima. A chemat pe slujitorii săi şi le-a zis: "Nu voiţi să-mi spuneţi care din noi este pentru împăratul lui Israel?"
| 11 Si s-a nelinistit inima regelui Siriei de intamplarea aceasta si, chemand pe slujitorii sai, a zis: "Spuneti-mi care din ai vostri este in legatura cu regele lui Israel?" |
| 12 Unul din slujitorii săi a răspuns: "Nimeni, împărate, domnul meu; dar prorocul Elisei, care este în Israel, spune împăratului lui Israel cuvintele pe care le rosteşti în odaia ta de culcare."
| 12 Si raspunzand unul din slujitori, a zis: "Nimeni, stapanul meu rege. Dar Elisei proorocul, pe care-l are Israel, spune regelui lui Israel pana si cuvintele ce le graiesti tu in odaia ta de culcare". |
| 13 Şi împăratul a zis: "Duceţi-vă şi vedeţi unde este, ca să trimit să-l prindă." Au venit şi i-au spus: "Iată că este la Dotan."
| 13 A zis regele: "Duceti-va si aflati unde este, caci am sa trimit sa-l iau". Si i s-a spus: "Iata, este in Dotan". |
| 14 A trimis acolo cai, care şi o oaste puternică. Au ajuns noaptea şi au înconjurat cetatea.
| 14 Si a trimis acolo cai si care si multime de ostire, care au venit noaptea si au impresurat cetatea. |
| 15 Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a ieşit. Şi iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai şi care. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu: "Ah! domnul meu, cum vom face?"
| 15 Iar dimineata slujitorul omului lui Dumnezeu, sculandu-se si iesind a vazut ostirea imprejurul cetatii, Si caii si carele; si a zis slujitorul sau catre el: "Vai, stapanul meu! Ce sa facem?" |
| 16 El a răspuns: "Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei."
| 16 El insa i-a zis: "Nu te teme, pentru ca cei ce sunt cu noi sunt mai numerosi decat cei ce sunt cu ei". |
| 17 Elisei s-a rugat şi a zis: "Doamne, deschide-i ochii să vadă." Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei.
| 17 Si s-a rugat Elisei si a zis: "Doamne, deschide-i ochii ca sa vada!" Si a deschis Domnul ochii slujitorului si acesta a vazut ca tot muntele era plin de cai si care de foc imprejurul lui Elisei. |
| 18 Sirienii s-au coborât la Elisei. El a făcut atunci următoarea rugăciune către Domnul: "Loveşte, rogu-Te, pe poporul acesta cu orbire." Şi Domnul i-a lovit cu orbire, după cuvântul lui Elisei.
| 18 Iar cand au venit asupra lui Sirienii, Elisei s-a rugat Domnului si a zis: "Loveste-i cu orbire!" Si Domnul i-a orbit, dupa cuvantul lui Elisei. |
| 19 Elisei le-a zis: "Nu este aceasta calea şi nu este aceasta cetatea; veniţi după mine, şi vă voi duce la omul pe care-l căutaţi." Şi i-a dus la Samaria.
| 19 Apoi Elisei le-a zis: "Nu este acesta drumul si nici cetatea nu este aceasta. Dar veniti dupa mine si eu va voi duce la omul acela pe care-l cautati!" Si i-a dus in Samaria. |
| 20 Când au intrat în Samaria, Elisei a zis: "Doamne, deschide ochii oamenilor acestora să vadă!" Şi Domnul le-a deschis ochii şi au văzut că erau în mijlocul Samariei.
| 20 Iar la intrarea lor in Samaria, Elisei a zis: "Doamne, deschide-ne ochii ca sa vada!" Si le-a deschis Domnul ochii si au vazut ca sunt in Samaria. |
| 21 Împăratul lui Israel, văzându-i, a zis lui Elisei: "Să-i măcelăresc? Să-i măcelăresc, părinte?"
| 21 Si vazandu-i, regele lui Israel a zis catre Elisei: "Sa-i ucid, parinte?" |
| 22 "Să nu-i măcelăreşti", a răspuns Elisei. "Obişnuieşti tu oare să măcelăreşti pe aceia pe care îi iei prinşi cu sabia şi cu arcul tău? Dă-le pâine şi apă, ca să mănânce şi să bea; apoi să se ducă la stăpânul lor."
| 22 Iar Elisei a zis: "Sa nu-i ucizi. Au doara cu arcul tau si cu sabia ta i-ai prins ca sa-i ucizi? Da-le paine si apa, sa manance si sa bea si apoi sa se duca la domnul lor". |
| 23 Împăratul lui Israel le-a dat un prânz mare, şi ei au mâncat şi au băut; apoi le-a dat drumul, şi au plecat la stăpânul lor. Şi oştile sirienilor nu s-au mai întors pe ţinutul lui Israel.
| 23 Si le-a facut masa mare si ei au mancat si au baut. Dupa aceea le-a dat drumul si s-au dus la stapanul lor. Si n-au mai venit taberele siriene in tara lui Israel. |
| 24 După aceea, Ben-Hadad, împăratul Siriei, strângându-şi toată oştirea, s-a suit şi a împresurat Samaria.
| 24 Dupa aceea a adunat Benhadad, regele Siriei, toata ostirea sa si a venit si a impresurat Samaria. |
| 25 În Samaria a fost o mare foamete, şi atât de mult au strâmtorat-o încât un cap de măgar preţuia optzeci de sicli de argint, şi un sfert de cab de găinaţ de porumbel cinci sicli de argint.
| 25 Si a fost in Samaria foamete mare in timpul impresurarii lor, incat un cap de asin se vindea cu optzeci de sicli de argint si un sfert de capatana de ceapa salbatica se vindea cu cinci sicli de argint. |
| 26 Şi, pe când trecea împăratul pe zid, o femeie i-a strigat: "Scapă-mă, împărate, domnul meu!"
| 26 Si trecand odata regele lui Israel pe zid, o femeie, plangand, i-a zis: "Ajuta-ma, domnul meu rege!" |
| 27 El a răspuns: "Dacă nu te scapă Domnul, cu ce să te scap eu? Cu venitul ariei sau al teascului?"
| 27 Si regele i-a zis: "De nu te va ajuta Domnul, cu ce te pot ajuta eu? Au doara eu vin de la arie sau de la teascuri?" Apoi i-a zis regele: "Ce ai?" Iar ea a raspuns: |
| 28 Şi împăratul i-a zis: "Ce ai?" Ea a răspuns: "Femeia aceea mi-a zis: "Dă-mi pe fiul tău să-l mâncăm astăzi, şi mâine vom mânca pe fiul meu."
| 28 "Iata, femeia aceasta mi-a zis: Da pe fiul tau sa-l mancam astazi, iar pe fiul meu il vom manca maine. |
| 29 Noi am fiert pe fiul meu şi l-am mâncat. Şi în ziua următoare i-am zis: "Dă pe fiul tău să-l mâncăm." Dar ea a ascuns pe fiul ei."
| 29 Si asa am fiert noi pe fiul meu si l-am mancat; si a doua zi am zis catre ea: Da acum pe fiul tau sa-l mancam. Ea insa a ascuns pe fiul sau". |
| 30 Cum a auzit împăratul cuvintele acestei femei, şi-a rupt hainele, când stătea pe zid. Şi poporul a văzut că pe dinăuntru avea un sac de păr pe trup.
| 30 Si auzind regele cuvintele femeii, si-a rupt hainele si apoi a trecut inainte pe zidul cetatii, iar poporul a vazut ca pe dinauntru trupul sau era imbracat in haina de jale. |
| 31 Împăratul a zis: "Să mă pedepsească Dumnezeu cu toată asprimea, dacă va rămâne astăzi capul lui Elisei, fiul lui Şafat, pe trupul lui!"
| 31 Apoi a zis regele: "Sa ma pedepseasca Dumnezeu cu toata asprimea daca va ramane azi capul lui Elisei, fiul lui Safat, pe umeri". |
| 32 Elisei şedea în casă, şi bătrânii şedeau lângă el. Împăratul a trimis pe cineva înainte. Dar înainte ca să ajungă solul, Elisei a zis bătrânilor: "Vedeţi că acest fiu de ucigaş trimite pe cineva să-mi ia capul? Ascultaţi! Când va veni solul, închideţi uşa şi opriţi-l la uşă; nu se aude oare sunetul paşilor stăpânului său în urma lui?"
| 32 Elisei insa sedea in casa sa si batranii sedeau impreuna cu el. Si a trimis regele un om al sau; dar inainte de a veni cel trimis la el, el a zis catre batrani: "Stiti voi oare ca acest fiu de ucigas a trimis sa mi se taie capul? Bagati de seama; cand va veni trimisul lui, sa incuiati usa si sa-l opriti la usa. Dar iata si zgomotul pasilor stapanului sau se aude in urma lui!" |
| 33 Pe când le vorbea el încă, solul se şi coborâse la el, şi împăratul a zis: "Iată, răul acesta vine de la Domnul; ce mai am de nădăjduit de la Domnul?"
| 33 Si inca graind el cu ei, a venit la el trimisul si a zis: "Iata, ce necaz a venit de la Domnul! Ce sa mai asteptam acum de la Domnul?" |
