| 1 Naaman, căpetenia oştirii împăratului Siriei, avea trecere înaintea stăpânului său şi mare vază; căci prin el izbăvise Domnul pe sirieni. Dar omul acesta tare şi viteaz era lepros.
| 1 Neeman, capetenia ostirii regelui Siriei, era om de seama si cu trecere inaintea stapanului sau, pentru ca prin Domnul daduse biruinta Sirienilor. Dar acest ostas vrednic ara lepros. |
| 2 Şi sirienii ieşiseră în cete la o luptă şi aduseseră roabă pe o fetiţă din ţara lui Israel. Ea era în slujba nevestei lui Naaman.
| 2 O data Sirienii au iesit in cetate si intre altele luasera din pamantul lui Israel o copila, care acum slujea la femeia lui Neeman. |
| 3 Şi ea a zis stăpânei sale: "Of, dacă domnul meu ar fi la prorocul acela din Samaria, prorocul l-ar tămădui de lepra lui!"
| 3 Aceasta a zis catre stapana sa: "O, daca stapanul meu s-ar duce la proorocul cel din Samaria, de buna seama s-ar tamadui de lepra". |
| 4 Naaman s-a dus şi a spus stăpânului său: "Fata aceea din ţara lui Israel a vorbit aşa şi aşa."
| 4 Atunci s-a dus Neeman si a spus aceasta stapanului sau: "Asa si asa zice fetita cea din pamantul lui Israel". |
| 5 Şi împăratul Siriei a zis: "Du-te la Samaria, şi voi trimite o scrisoare împăratului lui Israel." A plecat, luând cu el zece talanţi de argint, şase mii de sicli de aur şi zece haine de schimb.
| 5 Iar regele Siriei a zis catre Neeman: "Scoala si du-te si voi trimite si eu scrisoare regelui lui Israel". Si s-a dus Neeman, luand cu sine zece talanti de argint, sase mii de sicli de aur si zece randuri de haine; |
| 6 A dus împăratului lui Israel scrisoarea, care glăsuia aşa: "Acum, când vei primi scrisoarea aceasta, vei şti că îţi trimit pe slujitorul meu Naaman, ca să-l vindeci de lepra lui."
| 6 Si a dus regelui lui Israel scrisoarea in care zicea: "Impreuna cu scrisoarea aceasta, trimit pe Neeman, sluga mea, ca sa cureti lepra de pe el". |
| 7 După ce a citit scrisoarea, împăratul lui Israel şi-a rupt hainele şi a zis: "Oare sunt eu Dumnezeu, ca să omor şi să înviez, de-mi spune să vindec pe un om de lepra lui? Să ştiţi dar, şi să înţelegeţi că el caută prilej de ceartă cu mine."
| 7 Cand a citit regele lui Israel scrisoarea, si-a rupt hainele sale si a zis: "Au doara eu sunt Dumnezeu, ca sa omor si sa fac viu, de trimite el la mine, ea sa vindec pe acest om de lepra? Iata acum sa vedeti si sa stiti ca el cauta pricina de dusmanie impotriva mea". |
| 8 Când a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, că împăratul lui Israel şi-a sfâşiat hainele, a trimis să spună împăratului: "Pentru ce ţi-ai sfâşiat hainele? Lasă-l să vină la mine şi va şti că este un proroc în Israel."
| 8 Cand insa a auzit Elisei, omul lui Dumnezeu, ca regele lui Israel si-a rupt hainele sale, a trimis sa i se spuna regelui: "Pentru ce ji-ai rupt tu hainele tale? Lasa-l sa vina la mine si vor cunoaste ca este prooroc in Israel". |
| 9 Naaman a venit cu caii şi cu carul lui şi s-a oprit la poarta casei lui Elisei.
| 9 Si a venit Neeman cu caii si cu caruta sa, oprindu-se la poarta casei lui Elisei. |
| 10 Elisei a trimis să-i spună printr-un sol: "Du-te şi scaldă-te de şapte ori în Iordan; şi carnea ţi se va face sănătoasă şi vei fi curat."
| 10 Iar Elisei a trimis la el pe sluga sa sa-i zica: "Du-te si te scalda de sapte ori in Iordan, ca ti se va innoi trupul tau si vei fi curat!" |
| 11 Naaman s-a mâniat şi a plecat, zicând: "Eu credeam că va ieşi la mine, se va înfăţişa el însuşi, va chema Numele Domnului Dumnezeului lui, îşi va duce mâna pe locul rănii şi va vindeca lepra.
| 11 Neeman insa s-a maniat si a plecat, zicand: "Iata, socoteam ca va iesi el si, stand la rugaciune, va chema numele Domnului Dumnezeului sau, isi va pune mana pe locul bolnav si va curati lepra. |
| 12 Nu sunt oare râurile Damascului, Abana şi Parpar, mai bune decât toate apele lui Israel? N-aş fi putut oare să mă spăl în ele şi să mă fac curat?" Şi s-a întors şi a plecat plin de mânie.
| 12 Au doara Abana si Farfar, raurile Damascului, nu sunt ele mai bune decat toate apele lui Israel? Nu puteam eu oare sa ma scald in ele si sa ma curat? Si asa s-a intors si a plecat manios. |
| 13 Dar slujitorii lui s-au apropiat să-i vorbească şi au zis: "Părinte, dacă prorocul ţi-ar fi cerut un lucru greu, nu l-ai fi făcut? Cu atât mai mult trebuie să faci ce ţi-a spus: "Scaldă-te, şi vei fi curat."
| 13 Dar slugile lui, apropiindu-se, i-au grait si i-au zis: "Stapane, daca proorocul ti-ar fi zis sa faci ceva insemnat, oare n-ai fi facut? Cu atat mai vartos trebuie sa faci cand ti-a zis numai: Spala-te si vei fi curat!" |
| 14 S-a coborât atunci şi s-a cufundat de şapte ori în Iordan, după cuvântul omului lui Dumnezeu; şi carnea lui s-a făcut iarăşi cum este carnea unui copilaş, şi s-a curăţat.
| 14 Atunci el s-a coborat si s-a cufundat de sapte ori in Iordan, dupa cuvantul omului lui Dumnezeu, si i s-a innoit trupul ca trupul unui copil mic si s-a curatit. |
| 15 Naaman s-a întors la omul lui Dumnezeu cu tot alaiul lui. Când a ajuns, s-a înfăţişat înaintea lui şi a zis: "Iată, cunosc acum că nu este Dumnezeu pe tot pământul, decât în Israel. Şi acum, primeşte, rogu-te, un dar din partea robului tău."
| 15 Atunci s-a intors la omul lui Dumnezeu cu toti cei ce-l insoteau si, venind, a stat inaintea lui si a zis: "Iata am cunoscut ca in tot pamantul nu este Dumnezeu decat numai in Israel! Deci, ia un dar de la robul tau!" |
| 16 Elisei a răspuns: "Viu este Domnul, al cărui slujitor sunt, că nu voi primi." Naaman a stăruit de el să primească, dar el n-a vrut.
| 16 Iar Elisei a zis: "Pe cat este de adevarat ca Domnul, inaintea Caruia slujesc, este viu, tot atat este de adevarat ca nu voi primi". |
| 17 Atunci Naaman a zis: "Fiindcă nu vrei să primeşti tu, îngăduie să se dea robului tău pământ cât pot duce doi catâri; căci robul tău nu mai vrea să mai aducă altor dumnezei nici ardere de tot, nici jertfă, ci va aduce numai Domnului.
| 17 Acela insa il silea sa primeasca, dar el n-a vrut. Atunci a zis Neeman: "Daca nu, atunci sa sa dea robului tau pamant cat pot duce doi catari, pentru ca de aici inainte robul tau nu va mai aduce arderi de tot si jertfe la alti dumnezei afara de Domnul. |
| 18 Iată totuşi ce rog pe Domnul să ierte robului tău: când stăpânul meu intră în casa lui Rimon să se închine acolo şi se sprijină pe mâna mea, mă închin şi eu în casa lui Rimon: să ierte Domnul pe robul tău, când mă voi închina în casa lui Rimon!"
| 18 Numai iata ce sa ierte Domnul robului tau: Cand va merge stapanul meu in templul lui Rimon, ca sa se inchine acolo, si se va sprijini de mana mea, si ma voi inchina si eu in templul lui Rimon, atunci, pentru inchinarea mea in templul lui Rimon, sa ierte Domnul pe robul tau la asemenea intamplare". |
| 19 Elisei i-a zis: "Du-te în pace." După ce a plecat Naaman de la Elisei şi a fost la o depărtare bunicică,
| 19 Elisei l-a raspuns: "Mergi in pace!" Si el s-a dus. |
| 20 Ghehazi, slujitorul lui Elisei, omul lui Dumnezeu, a zis în sine: "Iată că stăpânul meu a cruţat pe sirianul acela, Naaman, şi n-a primit din mâna lui ce adusese. Viu este Domnul, că voi alerga după el şi voi căpăta ceva de la el."
| 20 Iar daca s-a departat putin, Ghehazi, sluga lui Elisei, omul lui Dumnezeu, si-a zis: "Iata, stapanul meu n-a vrut sa ia din mana acestui Neeman Sirianul ceea ce i-a adus. Pe cat de adevarat ca Domnul este viu, asa este de adevarat ca voi alerga dupa el si voi lua de la el ceva". |
| 21 Şi Ghehazi a alergat după Naaman. Naaman, când l-a văzut alergând după el, s-a dat jos din car ca să-i iasă înainte şi a zis: "Este bine totul?"
| 21 Si a alergat Ghehazi dupa Neeman, iar Neeman, vazandu-l alergand dupa el, s-a coborat din caruta inaintea lui si a zis: "Cu pace vii?" |
| 22 El a răspuns: "Totul este bine. Stăpânul meu mă trimite să-ţi spun: "Iată că au venit la mine doi tineri din muntele lui Efraim, dintre fiii prorocilor; dă-mi pentru ei, te rog, un talant de argint şi două haine de schimb."
| 22 Si Ghehazi a raspuns: "Cu pace. M-a trimis stapanul meu sa-ii spun: Iata au venit acum la mine din muntele lui Efraim doi tineri din fiii proorocilor; da-le un talant de argint si doua randuri de haine". |
| 23 Naaman a zis: "Fă-mi plăcerea şi ia doi talanţi." A stăruit de el şi a legat doi talanţi de argint în doi saci, împreună cu două haine de schimb, şi a pus pe doi din slujitorii săi să le ducă înaintea lui Ghehazi.
| 23 Si a zis Neeman: "Ia, rogu-te, doi talanti de argint". Si l-a rugat, si s legat doi talanti de argint in doi saci si doua randuri de haine si le-a dat la doua slugi care le-a dus inaintea lui. |
| 24 Ajungând la deal, Ghehazi le-a luat din mâinile lor şi le-a pus în casă. Apoi a dat drumul oamenilor acelora care au plecat.
| 24 Iar daca au ajuns sub deal, le-a luat din mainile lor si le-a ascuns in casa. Apoi a dat drumul oamenilor de s-au dus. |
| 25 După aceea s-a dus şi s-a înfăţişat înaintea stăpânului său. Elisei i-a zis: "De unde vii, Ghehazi?" El a răspuns: "Robul tău nu s-a dus nicăieri."
| 25 Cand insa a venit si s-a aratat stapanului sau, Elisei i-a zis: "De unde vii Ghehazi?" Si El a raspuns: "Robul tau n-a fost nicaieri". |
| 26 Dar Elisei i-a zis: "Oare n-a fost duhul meu cu tine, când a lăsat omul acela carul şi a venit înaintea ta? Este oare acum vremea de luat argint, haine, măslini, vii, oi, boi, robi şi roabe?
| 26 Iar Elisei i-a zis: "Au doar inima mea nu te-a intovarasit cand omul acela s-a dat jos din caruta si a venit in intampinarea ta? Este timpul oare sa iau argint si haine, maslini si vii, vite mari sau marunte, robi sau roabe? |
| 27 Lepra lui Naaman se va lipi de tine şi de sămânţa ta pentru totdeauna." Şi Ghehazi a ieşit dinaintea lui Elisei plin de lepră, alb ca zăpada.
| 27 Sa se lipeasca dar lepra lui Neeman de tine si de urmasii tai in veci". Si a iesit Ghehazi de la Elisei alb de lepra ca zapada. |
