| 1 O femeie dintre nevestele fiilor prorocilor a strigat lui Elisei: "Robul tău, bărbatul meu, a murit, şi ştii că robul tău se temea de Domnul; şi cel ce l-a împrumutat a venit să ia cei doi copii ai mei şi să-i facă robi."
| 1 In vremea aceea o femeie a unuia din fiii proorocilor striga catre Elisei, zicand: "Robul tau, barbatul meu a murit si tu stii ca robul tau era om cu temere de Domnul. Acum insa iata ca au venit datornicii sa ia. robi pe amandoi fiii mei!" |
| 2 Elisei i-a zis: "Ce pot să fac pentru tine? Spune-mi ce ai acasă?" Ea a răspuns: "Roaba ta n-are acasă decât un vas cu untdelemn."
| 2 Elisei insa i-a zis: "Ce sa-ti fac? Spune-mi ce ai tu in casa?" Iar ea a raspuns: "Roaba ta n-are in casa nimic, afara de un vas cu untdelemn". |
| 3 Şi el a zis: "Du-te de cere vase de afară de la toţi vecinii tăi, vase goale, şi nu cere puţine.
| 3 A zis Elisei: "Mergi si imprumuta vase din alta parte, pe la toti vecinii tai. |
| 4 Când te vei întoarce, închide uşa după tine şi după copiii tăi; toarnă din untdelemn în toate aceste vase şi pune deoparte pe cele pline."
| 4 Ia vase goale cit de multe si apoi intra si-ti incuie usa dupa tine si dupa fiii tai; apoi toarna untdelemn in toate vasele acelea si pe cele pline da-le la o parte". |
| 5 Atunci ea a plecat de la el. A închis uşa după ea şi după copiii ei; ei îi apropiau vasele, şi ea turna din untdelemn în ele.
| 5 Si ducandu-se ea de la dansul a incuiat usa dupa sine si dupa fiii sai; si acestia ii dadeau vasele si ea le umplea. |
| 6 Când s-au umplut vasele, ea a zis fiului său: "Mai dă-mi un vas." Dar el i-a răspuns: "Nu mai este niciun vas." Şi n-a mai curs untdelemn.
| 6 Iar daca s-au umplut vasele, a zis ea catre fiul sau: "Mai da-mi un vas". El insa a zis: "Nu mai sunt vase". Si untdelemnul a incetat sa curga. |
| 7 Ea s-a dus de a spus omului lui Dumnezeu lucrul acesta. Şi el a zis: "Du-te de vinde untdelemnul şi plăteşte-ţi datoria; iar cu ce va rămâne, vei trăi tu şi fiii tăi."
| 7 Si venind, ea a spus omului lui Dumnezeu, iar acesta a zis: "Du-te si vinde untdelemnul si-ti plateste datoriile tale, iar cu ceea ce va ramane, cu aceea vei trai tu cu fiii tai". |
| 8 Într-o zi, Elisei trecea prin Sunem. Acolo era o femeie bogată. Ea a stăruit de el să primească să mănânce la ea. Şi ori de câte ori trecea, se ducea să mănânce la ea.
| 8 Intr-una din zile a venit Elisei la Sunem si acolo o femeie bogata l-a poftit la masa si dupa aceea, ori de cate ori trecea pe acolo, totdeauna se abatea sa manance. |
| 9 Ea a zis bărbatului ei: "Iată, ştiu că omul acesta care trece întotdeauna pe la noi este un om sfânt al lui Dumnezeu.
| 9 Si a zis aceasta catre barbatul sau: "Eu stiu ca omul lui Dumnezeu care trece mereu pe aici este sfant; |
| 10 Să facem o mică odaie sus, cu ziduri, şi să punem în ea un pat pentru el, o masă, un scaun şi un sfeşnic, ca să stea acolo când va veni la noi."
| 10 Sa-i facem dar un mic foisor sus si sa-i punem acolo un pat, o masa, un scaun si un sfesnic si, cand va veni pe la noi, sa se duca acolo". |
| 11 Elisei, întorcându-se la Sunem, s-a dus în odaia de sus şi s-a culcat acolo.
| 11 Venind deci Elisei intr-o zi acolo si intrand in foisor, s-a culcat acolo. |
| 12 El a zis slujitorului său, Ghehazi: "Cheamă pe sunamita aceasta!" Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit înaintea lui.
| 12 Si a zis catre Ghehazi, sluga sa: "Cheama pe Sunamiteanca aceasta!" Si a chemat-o si ea a stat inaintea lui. |
| 13 Şi Elisei a zis lui Ghehazi: "Spune-i: "Iată, pentru noi tu ţi-ai făcut toată tulburarea aceasta, noi ce putem face pentru tine? Trebuie să vorbim pentru tine împăratului sau căpeteniei oştirii?" Ea a răspuns: "Eu locuiesc liniştită în mijlocul poporului meu."
| 13 Apoi a zis lui Ghehazi: "Zi-i: Iata tu te ingrijesti atata de noi. Ce sa-ti facem? Nu cumva ai nevoie sa vorbim pentru tine cu regele sau cu capetenia ostirii?" Iar ea a zis: "Nu, caci traiesc in pace in mijlocul poporului meu". |
| 14 Şi el a zis: "Ce să fac pentru ea?" Ghehazi a răspuns: "Ea n-are fiu, şi bărbatul ei este bătrân."
| 14 Zis-a iarasi Elisei catre Ghehazi: "Atunci ce sa-i fac?" Iar Ghehazi a raspuns: "Iata, n-are nici un copil si barbatul ei este batran". |
| 15 Şi el a zis: "Cheam-o!" Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la uşă.
| 15 Si a zis Elisei: "Cheam-o incoace!" Si a chemat-o si ea a stat in usa. |
| 16 Elisei i-a zis: "La anul, pe vremea aceasta, vei ţine în braţe un fiu." Şi ea a zis: "Nu! domnul meu, omule al lui Dumnezeu, nu amăgi pe roaba ta!"
| 16 Iar Elisei a zis: "La anul pe vremea asta vei tine in brate un fiu". Ea a raspuns: "Nu, omule al lui Dumnezeu si stapanul meu, nu amagi pe roaba ta!" |
| 17 Femeia a rămas însărcinată şi a născut un fiu chiar pe vremea aceea, în anul următor, cum îi spusese Elisei.
| 17 Dar femeia aceea a zamislit si in anul urmator, chiar pe vremea aceea, a nascut un fiu, dupa cum ii spusese Elisei. |
| 18 Copilul s-a făcut mare. Şi într-o zi, când se dusese pe la tatăl său la secerători,
| 18 Crescand acel copii, s-a dus intruna din zile la tatal sau, la seceratori. |
| 19 a zis tatălui său: "Capul meu! Capul meu!" Tatăl a zis slujitorului său: "Du-l la mama sa!"
| 19 Si a zis catre tatal sau: "Vai, ma doare capul!" Iar acesta a zis catre o sluga: "Du-l la mama lui!" |
| 20 Slujitorul l-a luat şi l-a dus la mama sa. Şi copilul a stat pe genunchii mamei sale până la amiază, şi apoi a murit.
| 20 Si l-a luat si l-a dus la mama lui. Si a stat pe bratele ei pana la amiaza si a murit. |
| 21 Ea s-a suit, l-a culcat pe patul omului lui Dumnezeu, a închis uşa după ea şi a ieşit.
| 21 Atunci ea s-a dus si l-a pus in patul omului lui Dumnezeu si l-a incuiat acolo si a iesit. |
| 22 A chemat pe bărbatul ei şi a zis: "Trimite-mi, te rog, un slujitor şi o măgăriţă; vreau să mă duc în grabă la omul lui Dumnezeu, şi apoi mă voi întoarce."
| 22 Apoi a chemat pe barbatul sau si a zis: "Trimite-mi o sluga si o asina, caci ma duc pana la omul lui Dumnezeu si ma intorc indata". |
| 23 Şi el a zis: "Pentru ce vrei să te duci astăzi la el? Doar nu este nici lună nouă, nici Sabat." Ea a răspuns: "Fii pe pace!"
| 23 Barbatul a zis: "De ce sa te duci la el? Astazi nu este nici luna noua, nici zi de odihna". Ea a zis: "Fii pe pace!" |
| 24 Apoi a pus şaua pe măgăriţă şi a zis slujitorului său: "Mână şi pleacă, să nu opreşti pe drum decât când ţi-oi spune."
| 24 Si punand saua pe asina, a zis catre sluga sa: "Ia-o si porneste, dar sa nu ma opresti din mers pana nu-ti voi spune eu!" |
| 25 Ea a plecat deci şi s-a dus la omul lui Dumnezeu, pe muntele Carmel. Omul lui Dumnezeu a văzut-o de departe şi a zis slujitorului său, Ghehazi: "Iată pe sunamita aceea!
| 25 Si pornind, s-a dus la omul lui Dumnezeu, in muntele Carmelului. Si cand a vazut-o omul lui Dumnezeu din departare, a zis catre sluga sa Ghehazi: "Asta este sunamiteanca aceea! |
| 26 Acum, aleargă, dar, înaintea ei şi spune-i: "Eşti bine? Bărbatul tău şi copilul sunt bine?" Ea a răspuns: "Bine."
| 26 Alearga intru intampinarea ei si intreab-o: Esti sanatoasa? Si barbatul tau e sanatos? Si copilul tau e sanatos?" |
| 27 Şi cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i-a îmbrăţişat picioarele. Ghehazi s-a apropiat s-o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: "Las-o, căci este tare amărâtă, şi Domnul mi-a ascuns lucrul acesta şi nu mi l-a făcut cunoscut."
| 27 Si ea a raspuns: "Sunt sanatosi!" Iar daca a ajuns pe munte la omul lui Dumnezeu, s-a apucat de picioarele lui. Atunci Ghehazi a venit sa o dea la o parte; dar omul lui Dumnezeu i-a zis: "Las-o, caci este cu sufletul amarat si Domnul a ascuns aceasta de mine si nu mi-a aratat". |
| 28 Atunci ea a zis: "Am cerut eu oare domnului meu un fiu? N-am zis eu: "Nu mă amăgi"?"
| 28 Iar ea a zis: "Au cerut-am eu fiu de la domnul meu? N-am zis eu oare, nu amagi pe roaba ta?" |
| 29 Şi Elisei a zis lui Ghehazi: "Încinge-ţi mijlocul, ia toiagul meu în mână şi pleacă. Dacă vei întâlni pe cineva, să nu-l întrebi de sănătate; şi dacă te va întreba cineva de sănătate, să nu-i răspunzi. Să pui toiagul meu pe faţa copilului."
| 29 Atunci Elisei a zis catre Ghehazi: "Incinge-ti mijlocul tau, ia toiagul meu in mana ta si du-te; de vei intalni pe cineva, sa nu-i dai buna ziua, sa nu-i raspunzi, si sa pui toiagul meu pe fata copilului!" |
| 30 Mama copilului a zis: "Viu este Domnul şi viu este sufletul tău, că nu te voi părăsi." Şi el s-a sculat şi a mers după ea.
| 30 Iar mama copilului a zis: "Pe cat este de adevarat ca Domnul este viu, cum este viu si sufletul tau, tot asa este de adevarat ca nu te voi lasa!" |
| 31 Ghehazi le-o luase înainte şi pusese toiagul pe faţa copilului, dar n-a dat nici glas, nici semn de simţire. S-a întors înaintea lui Elisei, i-a spus lucrul acesta şi a zis: "Copilul nu s-a trezit."
| 31 Atunci el s-a sculat si s-a dus dupa dansa. Ghehazi insa s-a dus inaintea lor si a pus toiagul pe fata copilului; dar n-a fost nici glas, nici raspuns. Si a iesit Ghehazi intru intampinarea lui Elisei si i-a spus, zicand: "Copilul nu se trezeste!" |
| 32 Când a ajuns Elisei în casă, iată că murise copilul, culcat în patul lui.
| 32 Intrand Elisei in casa, a vazut copilul mort, intins in patul sau. |
| 33 Elisei a intrat şi a închis uşa după ei amândoi şi s-a rugat Domnului.
| 33 Si dupa ce a intrat, a incuiat usa dupa sine si s-a rugat Domnului. |
| 34 S-a suit şi s-a culcat pe copil; şi-a pus gura pe gura lui, ochii lui pe ochii lui, mâinile lui pe mâinile lui, şi s-a întins peste el. Şi trupul copilului s-a încălzit.
| 34 Apoi s-a ridicat si s-a culcat peste copil si si-a pus buzele sale pe buzele lui si ochii sai pe ochii lui si palmele sale pe palmele lui si s-a intins pe el si a incalzit trupul copilului. |
| 35 Elisei a plecat, a mers încoace şi încolo prin casă, apoi s-a suit iarăşi şi s-a întins peste copil. Şi copilul a strănutat de şapte ori şi a deschis ochii.
| 35 Sculandu-se apoi, Elisei s-a plimbat prin foisor inainte si inapoi. Dupa aceea s-a dus si s-a intins iar peste copil. si a stranutat copilul de sapte ori si si-a deschis copilul ochii. |
| 36 Elisei a chemat pe Ghehazi şi a zis: "Cheamă pe sunamita." Ghehazi a chemat-o, şi ea a venit la Elisei, care a zis: "Ia-ţi fiul!"
| 36 Atunci a chemat pe Ghehazi si i-a zis: "Cheama pe sunamiteanca aceea!" Si acela a chemat-o si, venind ea, i-a zis: "Ia-ti copilul!" |
| 37 Ea s-a dus şi s-a aruncat la picioarele lui şi s-a închinat până la pământ. Şi şi-a luat fiul şi a ieşit afară.
| 37 Iar ea apropiindu-se, a cazut la picioarele lui si s-a inchinat pana la pamant. Apoi si-a luat copilul si a iesit. |
| 38 Elisei s-a întors la Ghilgal, şi în ţară bântuia o foamete. Pe când fiii prorocilor şedeau înaintea lui, a zis slujitorului său: "Pune oala cea mare şi fierbe o ciorbă pentru fiii prorocilor!"
| 38 Iar Elisei s-a intors la Ghilgal si era foamete in pamantul acela si fiii proorocilor sedeau inaintea lui. Si a zis Elisei slugii sale: "Pune caldarea cea mare si fierbe ceva pentru fiii proorocilor". |
| 39 Unul din ei a ieşit pe câmp să culeagă verdeţuri; a găsit viţă sălbatică şi a cules din ea curcubete sălbatice, până şi-a umplut haina. Când s-a întors, le-a tăiat în bucăţi în oala cu ciorbă, căci nu le cunoştea.
| 39 Iar unul dintr-insii, iesind la camp sa adune verdeturi, a gasit o buruiana salbatica, agatatoare, a cules din ea roade o poala plina si, venind, le-a aruncat in caldarea cu fiertura, fara sa le cunoasca. |
| 40 Au dat oamenilor acelora să mănânce. Dar, cum au mâncat din ciorba aceea, au strigat: "Omule al lui Dumnezeu, moartea este în oală!" Şi n-au putut să mănânce.
| 40 Apoi le-a dat sa manance. Dar indata ce au inceput a manca, au strigat: "Omul lui Dumnezeu, in caldare este moarte!" si n-au mai putut sa manance. |
| 41 Elisei a zis: "Luaţi făină." A aruncat făină în oală şi a zis: "Dă oamenilor acestora să mănânce." Şi nu mai era nimic vătămător în oală.
| 41 Iar el a zis: "Aduceti faina!" Si a presarat-o in caldare si a zis catre Ghehazi: "Da oamenilor sa manance!" si n-a mai ramas in caldare nimic vatamator. |
| 42 A venit un om din Baal-Şalişa. A adus pâine din cele dintâi roade omului lui Dumnezeu, şi anume douăzeci de pâini de orz şi spice noi în sac. Elisei a zis: "Dă oamenilor acestora să mănânce."
| 42 Tot pe atunci a venit un om din Baal-Salisa si a adus omului lui Dumnezeu parga de paine douazeci de paini de orz si graunte proaspete de grau intr-un sacusor. Elisei a zis: "Dati oamenilor sa manance!" |
| 43 Slujitorul său a răspuns: "Cum pot să dau din ele la o sută de inşi?" Dar Elisei a zis: "Dă oamenilor să mănânce; căci aşa vorbeşte Domnul: "Vor mânca şi va mai rămâne."
| 43 Iar sluga sa a zis: "Ce sa dau eu de aici la o suta de oameni?" Zis-u Elisei: "Da oamenilor sa manance; caci asa zice Domnul: Se vor satura si va mai si ramane". |
| 44 Atunci le-a pus pâinile înainte; şi au mâncat şi le-a mai şi rămas, după cuvântul Domnului.
| 44 Si a dat si s-au saturat si a mai ramas, dupa cuvantul Domnului. |
