| 1 În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în a zecea zi a lunii a zecea, Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit cu toată oştirea lui împotriva Ierusalimului; a tăbărât înaintea lui şi a ridicat întărituri de jur împrejur.
| 1 Iar in anul al noualea al domniei lui Sedechia, in luna a zecea, in ziua a zecea a lunii, a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toata ostirea sa asupra Ierusalimului si l-a impresurat si a facut imprejurul lui intarituri. |
| 2 Cetatea a fost împresurată până la al unsprezecelea an al împăratului Zedechia.
| 2 Si a stat cetatea impresurata pana in anul al unsprezecelea al regelui Sedechia. |
| 3 În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate şi nu era pâine pentru poporul ţării.
| 3 Iar in anul al unsprszecelea al regelui Sedechia, in ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete in cetate si poporul tarii nu mai avea paine. |
| 4 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când haldeii înconjurau cetatea. Fugarii au apucat pe drumul care duce în câmpie.
| 4 Atunci cetatea a fost luata si toti ostasii au fugit noaptea pe calea portilor care se aflau intre doua ziduri, langa gradina regelui. Caldeii insa stateau imprejurul cetatii; si a iesit si regele pe calea ce duce in campie. |
| 5 Dar oştirea haldeilor a urmărit pe împărat şi l-a ajuns în câmpiile Ierihonului, şi toată oştirea lui s-a risipit de la el.
| 5 Dar a alergat ostirea Caldeilor dupa rege si l-au ajuns in sesul Ierihonului; iar ostirea lui a fugit toata de la el. |
| 6 Au prins pe împărat şi l-au suit la împăratul Babilonului, la Ribla; şi s-a rostit o hotărâre împotriva lui.
| 6 Si au luat pe rege si l-au dus la regele Babilonului, in Ribla, si l-au supus judecatii. |
| 7 Fiii lui Zedechia au fost înjunghiaţi în faţa lui; apoi lui Zedechia i-au scos ochii, l-au legat cu lanţuri de aramă şi l-au dus la Babilon.
| 7 Si au junghiat pe fiii regelui inaintea ochilor lui, iar lui Sedechia i-au scos ochii, l-au pus in lanturi si l-au dus la Babilon. |
| 8 În ziua a şaptea a lunii a cincea - era în anul al nouăsprezecelea al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului - a venit Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, slujitorul împăratului Babilonului, şi a intrat în Ierusalim.
| 8 Iar in luna a cincea, in ziua a saptea a lunii, adica in anul al nouasprezecelea al lui Nabucodonosor, regele Babilonului, Nebuzaradan, capetenia garzii, slujitorul regelui Babilonului, a venit la Ierusalim |
| 9 A ars Casa Domnului, casa împăratului şi toate casele Ierusalimului; a pus foc tuturor caselor care aveau vreo însemnătate oarecare.
| 9 Si a ars templul Domnului, casa regelui si toate casele din Ierusalim; toate casele cele mari le-a ars cu foc. |
| 10 Toată oştirea haldeilor, care era cu căpetenia străjerilor, a dărâmat zidurile dimprejurul Ierusalimului.
| 10 Iar ostirea Caldeilor care era cu comandantul garzii a daramat si zidurile cele dimprejurul Ierusalimului. |
| 11 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat robi pe cei ce mai rămăseseră în cetate din popor, pe cei ce fugiseră la împăratul Babilonului şi pe cealaltă mulţime.
| 11 Apoi Nebuzaradan, capetenia garzii, a stramutat la Babilon si celalalt popor care mai ramasese in Ierusalim, pe cei ce se predasera regelui Babilonului si ramasita poporului de rand. |
| 12 Însă căpetenia străjerilor a lăsat ca vieri şi lucrători de pământ câţiva din cei mai săraci din ţară.
| 12 Numai putini din poporul sarac al tarii au fost lasati de capetenia garzii, sa lucreze viile si ogoarele. |
| 13 Haldeii au sfărâmat stâlpii de aramă din Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului şi au dus arama în Babilon.
| 13 Caldeii au stricat si stalpii cei de arama care erau in templul Domnului, postamentele, marea cea de arama din templul Domnului si arama lor au dus-o in Babilon. |
| 14 Au luat cenuşarele, lopeţile, mucările, ceştile şi toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba.
| 14 Caldarile, lopetile, cutitele, lingurile si toate vasele de arama, care se intrebuintau la slujba, le-au luat. |
| 15 Căpetenia străjerilor a mai luat şi tigăile pentru cărbuni şi lighenele, tot ce era de aur şi tot ce era de argint.
| 15 Si a mai luat capetenia garzii cadelnitele, cupele si tot ce era de aur si ce era de argint. |
| 16 Cei doi stâlpi, marea şi temeliile, pe care le făcuse Solomon pentru Casa Domnului, toate uneltele acestea de aramă aveau o greutate necunoscută.
| 16 Au luat cei doi stalpi, marea si postamentele pe care le facuse Solomon pentru templul Domnului. Arama din toate aceste lucruri nu se mai putea cantari. |
| 17 Înălţimea unui stâlp era de optsprezece coţi, şi deasupra avea un acoperiş de aramă, a cărui înălţime era de trei coţi; împrejurul acoperişului era o împletitură în chip de reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa avea şi al doilea stâlp cu împletitura în chip de reţea.
| 17 Un singur stalp era inalt de optsprezece coti; coroana lui era de arama si inaltimea ei era de trei coti; peretii ei si impletiturile dimprejurul ei, toate erau de arama. Asemenea era si al doilea stalp cu coroana lui. |
| 18 Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei păzitori ai pragului.
| 18 Apoi a mai luat capetenia garzii pe Seraia arhiereul, pe Tefania, al doilea preot si pe alti trei care stateau de straja la prag. |
| 19 Şi din cetate a luat un dregător care avea sub porunca lui pe oamenii de război, cinci oameni care făceau parte din sfetnicii împăratului şi care au fost găsiţi în cetate, pe logofătul căpeteniei oştirii, însărcinat să scrie la oaste pe poporul ţării, şi şaizeci de oameni din poporul ţării, care se aflau în cetate.
| 19 Iar din cetate a luat un eunuc, care era capetenie peste osteni si cinci oameni, care stateau inaintea regelui si care acum se aflau in cetate; pe capetenia cea mare a ostirii, care inscria la oaste poporul si saizeci de oameni din poporul tarii, care se aflau in cetate. |
| 20 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat şi i-a dus la împăratul Babilonului, la Ribla.
| 20 Pe acestia i-a luat Nebuzaradan, capetenia garzii si i-a dus la regele Babilonului, in Ribla. |
| 21 Împăratul Babilonului i-a lovit şi i-a omorât la Ribla, în ţara Hamatului. Astfel a fost dus în robie Iuda, departe de ţara lui.
| 21 Iar regele Babilonului i-a lovit si i-a ucis la Ribla, in tinutul Hamat. Asa a fost stramutat Iuda din tara lui. |
| 22 Şi Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a pus pe poporul care mai rămăsese şi pe care-l lăsase în ţara lui Iuda, sub porunca lui Ghedalia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan.
| 22 Iar peste poporul care a ramas in tara Iudei si pe care l-a lasat Nabucodonosor, regele Babilonului, a pus capetenie pe Ghedalia, fiul lui Ahican, fiul lui Safan. |
| 23 Când au auzit toate căpeteniile oştilor, ei şi oamenii lor, că împăratul Babilonului a pus dregător pe Ghedalia, s-au dus la Ghedalia la Miţpa, şi anume: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, şi Iaazania, fiul unui maacatit, ei şi oamenii lor.
| 23 Cand au auzit toate capeteniile si ostasii lor ca regele Babilonului a pus capetenie pe Ghedalia, au venit la Ghedalia in Mitpa: Ismael, fiul lui Netania, Iohanan, fiul lui Careah, Seraia, fiul lui Tanhumet, din Netofa, si Iaazania, fiul lui Maacati, ei impreuna cu oamenii lor. |
| 24 Ghedalia le-a jurat, lor şi oamenilor lor, şi le-a zis: "Să nu vă temeţi de nimic din partea slujitorilor haldeilor; rămâneţi în ţară, slujiţi împăratului Babilonului şi veţi duce-o bine."
| 24 Si a jurat Ghedalia acestora si oamenilor lor si le-a zis: "Nu va temeri a fi supusii Caldeilor. Asezati-va in tara aceasta si slujiti regelui Babilonului si va fi bine!" |
| 25 Dar în luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neamul împărătesc, a venit, însoţit de zece oameni, şi au lovit de moarte pe Ghedalia, ca şi pe iudeii şi haldeii care erau cu el la Miţpa.
| 25 Dar in luna a saptea a venit Ismael, fiul lui Netania al lui Elisama din neamul regesc, cu zece oameni si a lovit pe Ghedalia si acesta a murit si a lovit si pe Iudeii Si pe Caldeii care erau cu el in Mitpa. |
| 26 Atunci tot poporul, de la cel mai mic până la cel mai mare, şi căpeteniile oştilor, s-au sculat şi au plecat în Egipt, pentru că le era frică de haldei.
| 26 Atunci s-a sculat tot poporul, de la mic pana la mare, cu capeteniile ostirii si s-au dus in, Egipt, pentru ca se temeau de Caldei. |
| 27 În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi şaptea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în cel dintâi an al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l-a scos din temniţă,
| 27 In anul al treizeci si saptelea de la stramutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, in luna a douasprezecea, in ziua a douazeci si saptea a acestei luni, Evil-Merodac, regele Babilonului, in anul urcarii sale pe tron, a scos pe Ioiachim, regele Iudei, din temnita, |
| 28 i-a vorbit cu bunătate şi a pus scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraţilor care erau cu el la Babilon.
| 28 A vorbit cu el prietenos si a pus tronul lui mai sus de tronurile regilor care erau la el in Babilon; |
| 29 I-a schimbat hainele de temniţă, şi Ioiachin a mâncat întotdeauna la masa lui, în tot timpul vieţii lui.
| 29 I-a schimbat hainele lui de temnita si Ioiachim a mancat totdeauna la masa regelui, in toate zilele vierii lui. |
| 30 Împăratul i-a îngrijit necurmat de hrana de toate zilele, în tot timpul vieţii lui.
| 30 Cele trebuitoare hranei lui i-au fost date neincetat de rege, zi cu zi, cat a trait el. |
