| 1 Solomon s-a încuscrit cu faraon, împăratul Egiptului. A luat de nevastă pe fata lui faraon şi a adus-o în cetatea lui David, până şi-a isprăvit de zidit casa lui, casa Domnului şi zidul dimprejurul Ierusalimului.
| 1 Dupa ce regatul s-a intarit in mainile lui Solomon, Solomon s-a inrudit cu Faraon, regele Egiptului, caci a luat pentru el pe fiica lui Faraon si a adus-o in cetatea lui David, pana o terminat de zidit casa sa, templul Domnului si zidul dimprejurul Ierusalimului. |
| 2 Poporul nu aducea jertfe decât pe înălţimi, căci până pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele Domnului.
| 2 Poporul tot mai aducea jertfe pe inaltimi, caci nu era inca zidit templul numelui Domnului pana in acel timp. |
| 3 Solomon iubea pe Domnul şi se ţinea de obiceiurile tatălui său, David. Numai că aducea jertfe şi tămâie pe înălţimi.
| 3 Si Solomon, care iubea pe Domnul, purtandu-se dupa legea tatalui sau, a adus si el jertfe si tamaieri pe inaltimi. |
| 4 Împăratul s-a dus la Gabaon să aducă jertfe acolo, căci era cea mai însemnată înălţime. Solomon a adus o mie de arderi de tot pe altar.
| 4 Deci s-a sculat si el si s-a dus la Ghibeon, ca sa aduca jertfe acolo, caci acolo era cea mai mare inaltime. O mie de jertfe pentru ardere de tot a adus Solomon pe acel jertfelnic. |
| 5 La Gabaon, Domnul S-a arătat în vis lui Solomon noaptea şi Dumnezeu i-a zis: "Cere ce vrei să-ţi dau."
| 5 La Ghibeon insa S-a aratat Domnul lui Solomon noaptea in vis si a zis: "Cere ce vrei sa-ti dau!" |
| 6 Solomon a răspuns: "Tu ai arătat o mare bunăvoinţă faţă de robul Tău David, tatăl meu, pentru că umbla înaintea Ta în credincioşie, în dreptate şi în curăţie de inimă faţă de Tine; i-ai păstrat această mare bunăvoinţă şi i-ai dat un fiu, care şade pe scaunul lui de domnie, cum se vede astăzi.
| 6 Si a zis Solomon: "Tu ai facut cu robul Tau David, tatal meu, mare mila; si, pentru ca el s-a purtat cu vrednicie si cu dreptate si inima curata inaintea Ta, nu ti-ai luat aceasta mila mare de la el; si i-ai daruit fiu pe tronul lui, precum si este aceasta astazi. |
| 7 Acum Doamne Dumnezeul meu, Tu ai pus pe robul Tău să împărăţească în locul tatălui meu, David; şi eu nu sunt decât un tânăr, nu sunt încercat.
| 7 Si acum Tu, Doamne Dumnezeul meu, ai pus pe robul Tau rege in locul lui David, tatal meu; insa eu sunt foarte tanar si nu stiu sa conduc. |
| 8 Robul Tău este în mijlocul poporului pe care l-ai ales, popor foarte mare, care nu poate fi nici socotit, nici numărat, din pricina mulţimii lui.
| 8 Si robul Tau este in mijlocul poporului Tau pe care l-ai ales, popor nesfarsit de mare, care din pricina multimii lui nu se poate nici socoti, nici numara. |
| 9 Dă, dar, robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta aşa de mare la număr!?"
| 9 Daruieste-i dar robului Tau minte priceputa, ca sa asculte si sa judece poporul Tau si sa deosebeasca ce este bine si ca este rau; caci cine poate sa povatuiasca pe acest popor al Tau, care este nesfarsit de mare?" |
| 10 Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului.
| 10 Si i-a placut Domnului ca Solomon a cerut aceasta. |
| 11 Şi Dumnezeu a zis: "Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viaţă lungă, nici bogăţii, nici moartea vrăjmaşilor tăi, ci ceri pricepere, ca să faci dreptate,
| 11 Si a zis Dumnezeu: "Deoarece tu ai cerut aceasta si n-ai cerut viata lunga; n-ai cerut bogatie, n-ai cerut sufletele dusmanilor tai, ci ai cerut intelepciune, ca sa stii sa judeci, |
| 12 voi face după cuvântul tău. Îţi voi da o inimă înţeleaptă şi pricepută, aşa cum n-a fost nimeni înaintea ta şi nu se va scula nimeni niciodată ca tine.
| 12 Iata Eu voi face dupa cuvantul tau; iata, Eu iti dau minte inteleapta si priceputa, cum nici unul n-a fost ca tine inaintea ta si cum nici nu se va mai ridica dupa tine. |
| 13 Mai mult, îţi voi da şi ce n-ai cerut: bogăţii şi slavă, aşa încât în tot timpul vieţii tale nu va fi niciun împărat ca tine.
| 13 Ba iti voi da si ceea ce tu n-ai cerut: bogatie si slava, asa incat nici unul dintre regi nu va fi asemenea tie, in toate zilele tale. |
| 14 Şi dacă vei umbla în căile Mele, păzind legile şi poruncile Mele, cum a făcut David, tatăl tău, îţi voi lungi zilele."
| 14 Si daca vei umbla pe drumul Meu, ca sa pazesti legile Mele si poruncile Mele, cum a umblat tatal tau David, iti voi inmulti si zilele tale". |
| 15 Solomon s-a deşteptat. Acesta a fost visul. Solomon s-a întors la Ierusalim şi s-a înfăţişat înaintea chivotului legământului Domnului. A adus arderi de tot şi jertfe de mulţumire şi a dat un ospăţ tuturor slujitorilor lui.
| 15 Si s-a trezit Solomon din somn Si iata, acesta fusese vis. Apoi s-a sculat si a venit la Ierusalim si a stat inaintea jertfelnicului celui de dinaintea chivotului cu legea Domnului, care era in Sion, a adus arderi de tot, a savarsit jertfe de impacare si a facut mare ospat pentru toate slugile sale. |
| 16 Atunci au venit două femei curve la împărat şi s-au înfăţişat înaintea lui.
| 16 Atunci au venit doua femei desfranate la rege si au stat inaintea lui. |
| 17 Una din femei a zis: "Rogu-mă, domnul meu, eu şi femeia aceasta locuiam în aceeaşi casă, şi am născut lângă ea în casă.
| 17 Si a zis una din femei: "Rogu-ma, domnul meu, noi traim intr-o casa; si eu am nascut la ea, in casa aceea. |
| 18 După trei zile, femeia aceasta a născut şi ea. Locuiam împreună, niciun străin nu era cu noi în casă. Nu eram decât noi amândouă.
| 18 A treia zi dupa ce am nascut eu, a nascut si aceasta femeie si eram impreuna si nu era nimeni strain cu noi in casa, afara de noi amandoua. |
| 19 Peste noapte, fiul acestei femei a murit, pentru că se culcase peste el.
| 19 Insa noaptea a mutit fiul acestei femei, caci a adormit peste el. |
| 20 Ea s-a sculat pe la mijlocul nopţii, a luat pe fiul meu de lângă mine, pe când dormea roaba ta, şi l-a culcat la sânul ei: iar pe fiul ei, care murise, l-a culcat la sânul meu.
| 20 Si s-a sculat ea pe la miezul noptii si mi-a luat pe fiul meu de langa mine, cand eu, roaba ta, dormeam si l-a pus la pieptul ci; iar pe fiul ei cel mort l-a pus la pieptul meu. |
| 21 Dimineaţa, m-am sculat să dau ţâţă copilului; şi iată că era mort. M-am uitat cu luare aminte la el dimineaţa; şi iată că nu era fiul meu, pe care-l născusem."
| 21 Dimineata cand m-am sculat ca sa-mi alaptez fiul, iata, el era mort; iar cand m-am uitat la el mai bine dimineata, acesta nu era fiut meu, pe care-l nascusem". |
| 22 Cealaltă femeie a zis: "Ba nu; fiul meu este cel viu, iar fiul tău cel mort." Dar cea dintâi a răspuns: "Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu." Aşa au vorbit ele înaintea împăratului.
| 22 Iar cealalta femeie a zis: "Ba nu, fiul meu e viu, iar fiul tau e mort!" Iar aceasta ii zicea: "Ba nu, fiul tau este mort si al meu e viu!" si vorbeau ele asa inaintea regelui. |
| 23 Împăratul a zis: "Una zice: "Fiul meu este cel viu, iar fiul tău este cel mort." Şi cealaltă zice: "Ba nicidecum! Fiul tău este cel mort, iar fiul meu este cel viu."
| 23 Atunci regele a zis: "Aceasta zice: Fiul meu este cel viu, iar fiul tau este cel mort; iar aceea zice; Ba nu, fiul tau este cel mort si fiul meu aste cel viu". |
| 24 Apoi a adăugat: "Aduceţi-mi o sabie." Au adus o sabie înaintea împăratului.
| 24 Apoi a zis Solomon: "Dati-mi o sabie"; si i s-a adus regelui o sabie. |
| 25 Şi împăratul a zis: "Tăiaţi în două copilul cel viu şi daţi o jumătate uneia şi o jumătate celeilalte."
| 25 Si a zis regele: "Taiati copilul cel viu in doua si dati o jumatate din el uneia si o jumatate din el celeilalte!" |
| 26 Atunci femeia al cărei copil era viu a simţit că i se rupe inima pentru copil şi a zis împăratului: "Ah! domnul meu, dă-i mai bine ei copilul cel viu şi nu-l omorî!" Dar cealaltă a zis: "Să nu fie nici al meu, nici al tău; tăiaţi-l!"
| 26 Si a raspuns femeia al carui fiu era viu regelui, - caci i se rupea inima de mila pentru fiul ei: "Rogu-ma, domnul meu, dati-i ei acest prunc viu si nu-l omorati!" Iar cealalta a zis: "Ca sa nu fie nici al meu, nici al ei, taiati-l!" |
| 27 Şi împăratul, luând cuvântul, a zis: "Daţi celei dintâi copilul cel viu şi nu-l omorâţi. Ea este mama lui."
| 27 Si regele a zis: "Dati-i acesteia copilul cel viu, ca aceasta este mama lui!" |
| 28 Tot Israelul a auzit de hotărârea pe care o rostise împăratul. Şi s-au temut de împărat, căci au văzut că înţelepciunea lui Dumnezeu era în el, povăţuindu-l în judecăţile lui.
| 28 Si a auzit tot Israelul do judecata aceasta pe care a facut-o regele. Si au inceput sa se teama de rege, caci vedeau ca intelepciunea lui Dumnezeu este in el, ca sa faca judecata si dreptate. |
