| 1 Împărăteasa din Seba a auzit de faima lui Solomon, în ce priveşte slava Domnului, şi a venit să-l încerce prin întrebări grele.
| 1 Regina din Saba insa, auzind de slava lui Solomon cea in numele Domnului, a venit sa-i incerce intelepciunea cu cuvinte greu de inteles. |
| 2 A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare şi cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă.
| 2 Venind ea la Ierusalim cu foarte mare bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scumpe, a mers la Solomon si s-a sfatuit cu el pentru tot ce avea ea pe inima. |
| 3 Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care împăratul să nu fi ştiut să i-l lămurească.
| 3 Si i-a dezlegat Solomon toate vorbele ei si n-a fost vorba adanca pe care sa n-o cunoasca regele si sa nu i-o dezlege. |
| 4 Împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise,
| 4 Vazand deci regina din Saba toata intelepciunea lui Solomon, casa care a zidit-o el, |
| 5 şi bucatele de la masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui, şi arderile de tot pe care le aducea în Casa Domnului.
| 5 Bucatele de la masa lui, locuinta robilor lui, randuiala slugilor lui, imbracamintea lor, paharnicii lui si arderile de tot ale lui care le aducea in templul Domnului, nu a putut sa se mai stapaneasca |
| 6 Uimită, a zis împăratului: "Deci era adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta!
| 6 Si a zis regelui: "Adevarat este ce am auzit eu in tara mea de lucrurile tale si de intelepciunea ta; |
| 7 Dar nu credeam, până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Şi iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus. Tu ai mai multă înţelepciune şi propăşire decât am auzit mergându-ţi faima.
| 7 Insa eu nu credeam vorbele, pana n-am venit si n-am vazut cu ochii mei si iata, nici pe jumatate nu mi se spusese; tu ai intelepciune si bogatie mult mai mare decat am auzit eu. |
| 8 Ferice de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta, care aud înţelepciunea ta!
| 8 Ferice de oamenii tai si de aceste slugi ale tale, care totdeauna iti stau inainte si asculta intelepciunea ta! |
| 9 Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul tău care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentru că Domnul iubeşte pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să judeci şi să faci dreptate."
| 9 Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul tau Care a binevoit sa te puna pe tronul lui Israel! Domnul, din dragostea cea vesnica a Lui catre Israel, te-a pus rege sa faci judecata si dreptate". |
| 10 Ea a dat împăratului o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atâtea mirodenii câte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon.
| 10 Si a daruit ea regelui o suta douazeci de talanti de aur si o multime de aromate si de pietre scumpe; niciodata insa nu i s-a adus atat de multe aromate, cate a daruit regina din Saba regelui Solomon. |
| 11 Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir şi foarte mult lemn de santal şi pietre scumpe.
| 11 Iar corabiile lui Hiram, care aduceau aur de la Ofir, au adus foarte mult lemn rosu sl pietre scumpe. |
| 12 Împăratul a făcut cu lemnul mirositor pălimare pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului, şi harpe şi lăute pentru cântăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor şi nu s-a mai văzut până în ziua de azi.
| 12 Si a facut regele din acest lemn rosu balustrade pentru templul Domnului si pentru casa regelui si de asemenea chitare si harpe pentru cantareti. Niciodata nu i s-a adus lui atata lemn rosu, nici nu s-a mai vazut pana in ziua de azi. |
| 13 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut şi i-a mai dat şi pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, cu slujitorii ei.
| 13 Iar regele Solomon a dat reginei din Saba tot ce a dorit si a cerut, pe langa ce i-a daruit regele Solomon cu mana lui. si s-a intors ea inapoi la tara ei, ea si toate slugile ei. |
| 14 Greutatea aurului care venea lui Solomon, pe fiecare an, era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur,
| 14 Greutatea aurului care i se aducea pe fiecare an lui Solomon era de sase sute saizeci de talanti de aur, |
| 15 afară de ce scotea de la negustorii cei mari şi din negoţul cu mărfuri, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării.
| 15 Afara de ce primea el de la aducatorii de marfuri si de la negustori, de la toti regii arabi si de la capeteniile tinuturilor. |
| 16 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur,
| 16 Si a facut regele Solomon doua sute de scuturi de aur ciocanit, cate sase sute de sicli pentru fiecare scut, |
| 17 şi alte trei sute de scuturi mici de aur bătut, şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat trei mine de aur; şi împăratul le-a pus în casa numită Pădurea Libanului.
| 17 Si trei sute de scuturi mai mici tot din aur ciocanit; cate trei mine de aur intra in fiecare scut; si le-a pus regele in casa numita Padurea Libanului. |
| 18 Împăratul a făcut un mare scaun de domnie de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat.
| 18 Si a mai facut regele un tron mare de os de fildes, ferecandu-l cu aur curat. |
| 19 Scaunul acesta de domnie avea şase trepte, şi partea de sus era rotunjită pe dinapoi; de fiecare parte a scaunului erau rezemători: lângă rezemători stăteau doi lei,
| 19 Tronul avea sase trepte, iar varful spetezei tronului era rotund; si avea de o parte si de alta a locului de sedere rezematori, pe care stateau doi lei. |
| 20 şi pe cele şase trepte stăteau doisprezece lei de o parte şi de alta. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie.
| 20 Si mai erau inca doisprezece lei care stateau de o parte si de alta a tronului, pe cele sase trepte. Asemenea tron nu mai era in nici un regat. |
| 21 Toate paharele împăratului Solomon erau de aur, şi toate vasele din casa Pădurii Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n-avea nicio trecere.
| 21 Toate vasele de baut ale regelui Solomon erau de aur; lighenele lui tot de aur si toate vasele din casa Padurea Libanului erau de aur curat; de argint nu era nimic facut; argintul nu valora in zilele lui Solomon, |
| 22 Căci împăratul avea pe mare corăbii din Tars cu ale lui Hiram; şi corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani, aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni.
| 22 Caci regele avea pe mare corabii care mergeau la Tarsis cu corabiile lui Hiram si la trei ani o data veneau corabiile din Tarsis si ii aduceau aur, argint, fildes, maimute si pauni. |
| 23 Împăratul Solomon a întrecut pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi înţelepciune.
| 23 Regele Solomon a intrecut pe toti regii pamantului in bogatie si in intelepciune. |
| 24 Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui.
| 24 Si toti regii de pe pamant cautau sa vada pe Solomon, ca sa-i asculte intelepciunea pe care i-o pusese Dumnezeu in inima lui. |
| 25 Şi fiecare îşi aducea darul lui: lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri; aşa era în fiecare an.
| 25 Si-i aduceau fiecare de la ei, ca dar in fiecare an, vase de aur si argint, haine, arme, aromate, cai si catari. |
| 26 Solomon a strâns care şi călărime; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim, lângă împărat.
| 26 Si si-a adunat Solomon care si calareti; si avea el o mie patru sute de care si douasprezece mii de calareti; si i-a asezat in cetatile unde tinea carele si pe langa rege, in Ierusalim. Si e! era domn peste toti regii de la raul Eufrat pana la pamantul Filistenilor si pana in hotarul Egiptului. |
| 27 Împăratul a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele, şi cedrii tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt care cresc pe câmpie.
| 27 El a facut ca argintul sa fie tot asa de pretuit la Ierusalim ca pietrele, iar cedrii, prin multimea lor i-a facut sa fie pretuiti ca si smochinii cei salbatici care cresc prin locuri joase. |
| 28 Solomon îşi aducea caii din Egipt; o ceată de negustori de-ai împăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preţ hotărât:
| 28 Iar caii pentru regele Solomon se aduceau din Egipt si din Coa. Negustorii regelui luau cai din Coa (Cheve) cu bani. |
| 29 un car se aducea din Egipt cu şase sute de sicli de argint, şi un cal cu o sută cincizeci de sicli. De asemenea aduceau cai cu ei pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.
| 29 Un car din Egipt se cumpara si se aducea cu sase sute sicli de argint, iar un cal, cu o suta cincizeci de sicli. Tot astfel aduceau ei toate acestea si pentru regii Heteilor si regii Siriei. |
