| 1 Împăratul David era bătrân, înaintat în vârstă; îl acopereau cu haine şi nu se putea încălzi.
| 1 Cand regele David a ajuns la adanci batranete, il acopereau cu haine, insa nu putea sa se incalzeasca. |
| 2 Slujitorii lui i-au zis: "Să se caute pentru domnul, împăratul, o fată fecioară; ea să stea înaintea împăratului, să-l îngrijească şi să se culce la sânul tău; şi domnul meu, împăratul, se va încălzi."
| 2 Atunci slugile lui i-au zis: "Sa se caute pentru domnul nostru rege o fata tanara, care sa stea inaintea regelui, sa-l ingrijeasca si sa se culce cu el, ca sa se incalzeasca domnul nostru regele". |
| 3 Au căutat în tot ţinutul lui Israel o fată tânără şi frumoasă şi au găsit pe Abişag, sunamita, pe care au adus-o la împărat.
| 3 Si i-au cautat in toate tinuturile lui Israel o fata frumoasa si au gasit pe Abisag Sunamiteanca si au adus-o la rege. |
| 4 Această fată era foarte frumoasă. Ea a îngrijit pe împărat şi i-a slujit; dar împăratul nu s-a împreunat cu ea.
| 4 Fata era foarte frumoasa, ingrijea pe rege si-l servea; insa ragele n-a cunoscut-o. |
| 5 Adonia, fiul Haghitei, s-a sumeţit până acolo încât a zis: "Eu voi fi împărat!" Şi şi-a pregătit care şi călăreţi şi cincizeci de oameni care alergau înaintea lui.
| 5 Atunci Adonia, fiul Haghitei, s-a falit si a zis: "Eu am sa fiu rege". Si Si-a gatit care de razboi, calareti si cincizeci de oameni care sa-i alerge inainte. |
| 6 Tatăl său nu-l mustrase niciodată în viaţa lui, zicând: "Pentru ce faci aşa?" Adonia, de altfel, era foarte frumos la chip şi se născuse după Absalom.
| 6 Caci tatal sau niciodata nu-l oprise si nu-i zisese: "Pentru ce faci aceasta?" El insa mai era si foarte frumos la chip si nascut dupa Abesalom. |
| 7 El a vorbit cu Ioab, fiul Ţeruiei, şi cu preotul Abiatar: şi aceştia au trecut de partea lui.
| 7 Si s-a inteles cu Ioab, fiul Teruiei, si cu Abiatar preotul; si acestia ajutau pe Adonia. |
| 8 Dar preotul Ţadoc, Benaia, fiul lui Iehoiada, prorocul Natan, Şimei, Rei şi vitejii lui David n-au fost cu Adonia.
| 8 Iar preotul Tadoc si Benaia, fiul lui Iehoiada, proorocul Natan, Simei, Rei si vitejii lui David n-au fost de partea lui Adonia. |
| 9 Adonia a tăiat oi, boi şi viţei graşi, lângă piatra lui Zohelet, care este lângă En-Roguel; şi a poftit pe toţi fraţii lui, fiii împăratului, şi pe toţi bărbaţii lui Iuda din slujba împăratului.
| 9 Si junghiind Adonia ai, boi si vitei grasi la piatra Zohelet, cea de la En-Roghel, a chemat pe tati fratii sai, fiii regelui, dimpreuna cu toti barbatii lui Iuda, care erau in slujba la rege. |
| 10 Dar n-a poftit pe prorocul Natan, nici pe Benaia, nici pe viteji, nici pe fratele său Solomon.
| 10 Iar pe proorocul Natan, pe Benaia, pe viteji si pe Solomon, fratele lui, nu i-a chemat. |
| 11 Atunci Natan a zis Bat-Şebei, mama lui Solomon: "N-ai auzit că Adonia, fiul Haghitei, s-a făcut împărat, fără să ştie domnul nostru David?
| 11 Atunci Natan a grait catre Batseba, mama lui Solomon, zicand: "Auzit-ai tu ca Adonia, fiul Haghitei, s-a facut rege, iar domnul nostru David nu stie de aceasta? |
| 12 Vino, dar, acum, şi-ţi voi da un sfat, ca să-ţi scapi viaţa ta şi viaţa fiului tău Solomon.
| 12 Acum, iata, iti dau un sfat: Sa-ti scapi viata ta si a fiului tau Solomon. |
| 13 Du-te, intră la împăratul David şi spune-i: "Împărate, domnul meu, n-ai jurat tu roabei tale, zicând: "Fiul tău Solomon va împărăţi după mine şi va şedea pe scaunul meu de domnie?" Pentru ce, dar, împărăţeşte Adonia?"
| 13 Du-te si intra la regele David sl-i spune: "Nu tu, oare, domnul meu rage, te-ai jurat catre roaba ta, zicand: Solomon, fiul tau, va fi rege dupa mine: si va sedea pe tronul meu? Pentru ce dar Adonia s-a facut rege?" |
| 14 Şi în timp ce tu vei vorbi cu împăratul, eu însumi voi intra după tine şi-ţi voi întări cuvintele."
| 14 Si iata, cand tu inca vei vorbi acolo cu regele, voi intra si eu in urma ta, voi adeveri si voi intregi cuvintele tale", |
| 15 Bat-Şeba s-a dus în odaia împăratului. El era foarte bătrân; şi Abişag, sunamita, îi slujea.
| 15 Deci a intrat Batseba la rege in odaia unde odihnea. Si iata regele era foarte batran si Abisag Sunamiteanca ingrijea de el. |
| 16 Bat-Şeba s-a plecat şi s-a închinat înaintea împăratului. Şi împăratul a zis: "Ce vrei?"
| 16 Si s-a plecat Batseba si s-a inchinat regelui si el a intrebat-o: "Ce voiesti?" |
| 17 Ea i-a răspuns: "Domnul meu, tu ai jurat roabei tale pe Domnul Dumnezeul tău, zicând: "Solomon, fiul tău, va împărăţi după mine şi va şedea pe scaunul meu de domnie."
| 17 Iar ea i-a spus: "Domnul meu rege, tu te-ai jurat pe Domnul Dumnezeul tau catre roaba ta, zicand: Solomon, fiul tau, va fi rege dupa mine si va sedea pe tronul meu. |
| 18 Şi acum iată că Adonia împărăţeşte! Şi tu nu ştii, împărate, domnul meu!
| 18 Dar acum iata ca Adonia s-a facut rege si tu, domnul meu rege, nu stii nimic da aceasta. |
| 19 El a înjunghiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr; şi a poftit pe toţi fiii împăratului, pe preotul Abiatar şi pe Ioab, căpetenia oştirii, dar pe robul tău Solomon nu l-a poftit.
| 19 Acela a injunghiat o multime de boi, vitei grasi si oi; si a poftit pa toti fiii regelui, pe preotul Abiatar si pe Ioab, mai-marele ostirii; iar pe Solomon, robul tau, nu l-a chemat. |
| 20 Împărate, domnul meu, tot Israelul are ochii îndreptaţi spre tine, ca să-i faci cunoscut cine va şedea pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el.
| 20 Insa tu esti rege, domnul meu. Ochii tuturor Israelitilor la tine privesc, ca sa le arati cine va sedea rege pe tronul domnului meu, dupa el. |
| 21 Şi când împăratul, domnul meu, va fi culcat împreună cu părinţii săi, se va întâmpla că eu şi fiul meu Solomon vom fi priviţi ca nişte vinovaţi."
| 21 Altfel, cand domnul meu, regele, va raposa cu parintii sai, voi fi invinuita eu si fiul meu Solomon". |
| 22 Pe când încă vorbea ea cu împăratul, iată că a sosit prorocul Natan.
| 22 Si iata, cand inca vorbea cu regele, a venit si proorocul Natan. |
| 23 Au dat de ştire împăratului şi au zis: "Iată că a venit prorocul Natan!" El a intrat înaintea împăratului şi s-a închinat înaintea împăratului cu faţa până la pământ.
| 23 Si i s-a spus regelui, zicand: "Iata Natan proorocul!" Si a intrat Natan la rege si i s-a inchinat regelui cu fata pana la pamant. |
| 24 Şi Natan a zis: "Împărate, domnul meu, oare tu ai zis: "Adonia va împărăţi după mine şi va şedea pe scaunul meu de domnie"?
| 24 Si a zis Natan: "Domnul meu rege, ai spus tu oare: Adonia va fi rege si va sedea pe tronul meu dupa mine? |
| 25 Căci el s-a coborât astăzi, a tăiat boi, viţei graşi şi oi, în mare număr; şi a poftit pe toţi fiii împăratului, pe căpeteniile oştirii şi pe preotul Abiatar. Şi ei mănâncă şi beau înaintea lui şi zic: "Trăiască împăratul Adonia!"
| 25 Pentru ca el chiar astazi a plecat Si a junghiat o multime de boi, vitei grasi si oi; si a poftit pe toti fiii regelui, pe mai-marii ostirii si pe Abiatar preotul; si, iata, ei mananca si beau dinaintea lui si zic: "Traiasca regele Adonia!" |
| 26 Dar nu m-a poftit nici pe mine, care sunt robul tău, nici pe preotul Ţadoc, nici pe Benaia, fiul lui Iehoiada, nici pe robul tău Solomon.
| 26 Iar pe mine, robul tau, pe preotul Tadoc, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, si pe Solomon, robul tau, nu ne-a chemat. |
| 27 Oare din porunca domnului meu, împăratul, are loc lucrul acesta şi fără să fi făcut cunoscut robului tău cine are să se suie pe scaunul de domnie al împăratului, domnului meu, după el?"
| 27 Si daca cu voia ta, domnul meu rege, s-a facut lucrul acesta, atunci pentru ce tu n-ai descoperit robului tau cine va sedea rege pe tronul domnului meu, dupa el?" |
| 28 Împăratul David a răspuns: "Chemaţi-mi pe Bat-Şeba." Ea a intrat şi s-a înfăţişat înaintea împăratului.
| 28 Dar regele David a raspuns si a zis: "Chemati pe Batseba la mine!" si a intrat ea la rege si a stat inaintea lui. |
| 29 Şi împăratul a jurat şi a zis: "Viu este Domnul, care m-a izbăvit din toate necazurile,
| 29 Atunci regele s-a jurat si a zis: "Viu este Domnul, Care mi-a scapat sufletul meu de la orice necaz! |
| 30 că - aşa cum am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel, zicând: "Fiul tău Solomon va împărăţi după mine şi va şedea pe scaunul meu de domnie în locul meu" - aşa voi face azi."
| 30 Precum m-am jurat pe Domnul Dumnezeul lui Israel catre tine, zicand: "Solomon, fiul tau, va fi rege dupa mine, si va sedea pe tronul meu in locul meu, asa voi face chiar astazi!" |
| 31 Bat-Şeba s-a plecat cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea împăratului. Şi a zis: "Trăiască pe vecie domnul meu, împăratul David!"
| 31 Si s-a plecat Batseba cu fata pana la pamant si i s-a inchinat regelui si i-a zis: "Sa traiasca domnul meu, regele David, In veci!" |
| 32 Împăratul David a zis: "Chemaţi-mi pe preotul Ţadoc, pe prorocul Natan şi pe Benaia, fiul lui Iehoiada." Ei au intrat şi s-au înfăţişat înaintea împăratului.
| 32 Apoi a zis regele David: "Chemati la mine pe preotul Tadoc, pe proorocul Natan si pe Benaia, fiul lui Iehoiada!" Si ei au intrat la rege. |
| 33 Şi împăratul le-a zis: "Luaţi cu voi pe slujitorii stăpânului vostru, puneţi pe fiul meu Solomon călare pe catârul meu şi coborâţi-l la Ghihon.
| 33 Si regele le-a spus: "Sa luati pe slugile domnului vostru cu voi si sa puneti pe Solomon, fiul meu, calare pe catarul meu si sa-l duceti pana la Ghihon, |
| 34 Acolo, preotul Ţadoc şi prorocul Natan să-l ungă împărat peste Israel. Să sunaţi din trâmbiţă şi să ziceţi: "Trăiască împăratul Solomon!"
| 34 Si acolo sa-l unga preotul Tadoc si proorocul Natan de rege peste Israel si sa sunati din trambita si sa ziceti: "Sa traiasca regele Solomon!" |
| 35 Să vă suiţi apoi după el ca să vină să se aşeze pe scaunul meu de domnie şi să împărăţească în locul meu. Căci porunca mea este ca el să fie căpetenia lui Israel şi Iuda."
| 35 Apoi sa-l petreceti inapoi, ca sa vina si sa sada pe tronul meu; caci el va fi rege in locul meu si lui i-am poruncit sa fie conducatorul lui Israel si al lui Iuda". |
| 36 Benaia, fiul lui Iehoiada, a răspuns împăratului: "Amin! Aşa să vrea Domnul Dumnezeul domnului meu, împăratul:
| 36 Si a raspuns Benaia, fiul lui Iehoiada regelui si i-a zis: "Amin! Asa sa intareasca Domnul Dumnezeul domnului meu, regele, cuvantul acesta! |
| 37 Domnul să fie cu Solomon cum a fost cu domnul meu, împăratul, ca să-şi înalţe scaunul de domnie mai presus de scaunul de domnie al domnului meu, împăratul David!"
| 37 Si cum Domnul Dumnezeu a fost cu domnul meu, regele, asa sa fie el si cu Solomon si sa-i preamareasca tronul lui mai mult decat tronul domnului meu, regele David!" |
| 38 Atunci preotul Ţadoc s-a coborât împreună cu prorocul Natan, cu Benaia, fiul lui Iehoiada, cu cheretiţii şi peletiţii; au pus pe Solomon călare pe catârul împăratului David şi l-au dus la Ghihon.
| 38 Si asa au plecat preotul Tadoc, proorocul Natan, Benaia, fiul lui Iehoiada, Cheretienii si Peletienii si au pus pe Solomon calare pe catarul regelui David si l-au dus pana la Ghihon. |
| 39 Preotul Ţadoc a luat cornul cu untdelemn din Cort şi a uns pe Solomon. Au sunat din trâmbiţă, şi tot poporul a zis: "Trăiască împăratul Solomon!"
| 39 Si a luat preotul Tadoc cornul cu untdelemn sfintit din cort si a uns pe Solomon. Si s-a sunat din trambite si tot poporul a strigat: "Traiasca regele Solomon! " |
| 40 Tot poporul s-a suit după el, şi poporul cânta din fluier şi se desfăta cu mare bucurie; se clătina pământul de strigătele lor.
| 40 Apoi tot poporul l-a petrecut pe Solomon si i-a cantat din fluiere si bucurie mare era pe popor, incat si pamantul se zguduia de strigatele lui. |
| 41 Zvonul acesta a ajuns până la Adonia şi la toţi cei poftiţi care erau cu el, tocmai în clipa când sfârşeau de mâncat. Ioab, auzind sunetul trâmbiţei, a zis: "Ce este cu vuietul acesta de care răsună cetatea?"
| 41 Atunci a auzit Adonia de aceasta si toti cei chemati ai lui, tocmai cand ispravisera de mancat; iar Ioab, auzind sunetul de trambite, a zis: "Ce este acest zgomot de care rasuna cetatea?" |
| 42 Pe când vorbea el încă, a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Şi Adonia a zis: "Apropie-te, că eşti un om viteaz şi aduci veşti bune."
| 42 Si pe cand el inca vorbea, iata ca a venit Ionatan, fiul preotului Abiatar. Si a zis Adonia: "Intra, caci tu esti om cinstit si aduci veste buna!" |
| 43 "Da", a răspuns Ionatan lui Adonia, "domnul nostru, împăratul David, a făcut împărat pe Solomon.
| 43 Si a raspuns Ionatan lui Adonia si i-a zis: "Ba chiar veste rea; caci domnul nostru, regele David, a facut rege pe Solomon. |
| 44 A trimis cu el pe preotul Ţadoc, pe prorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, pe cheretiţi şi peletiţi, şi l-au pus călare pe catârul împăratului.
| 44 Si a trimis regele cu el pe Tadoc si pe proorocul Natan, pe Benaia, fiul lui Iehoiada, si pe Cheretieni si Peletieni si l-au pus calare pe catarul regelui. |
| 45 Preotul Ţadoc şi prorocul Natan l-au uns împărat la Ghihon. De acolo s-au suit înveselindu-se, şi cetatea a fost pusă în mişcare: acesta este vuietul pe care l-aţi auzit.
| 45 Si l-au uns preotul Tadoc si proorocul Natan rege la Ghihon si de acolo s-au intors cu bucurie si au pus in miscare cetatea. Iata zgomotul pe care-l auziti". |
| 46 Solomon s-a şi aşezat pe scaunul de domnie al împăratului.
| 46 Si a sezut Solomon pe tronul regatului. |
| 47 Şi slujitorii împăratului au venit să binecuvânteze pe domnul nostru, împăratul David, zicând: "Dumnezeul tău să facă numele lui Solomon mai vestit decât numele tău, şi el să-şi înalţe scaunul de domnie mai presus de scaunul tău de domnie!" Şi împăratul s-a închinat pe patul său.
| 47 Si slugile regelui au venit sa-l binecuvanteze pe domnul nostru regele David, zicand: "Sa mareasca Dumnezeul tau numele lui Solomon mai mult decat numele tau si sa-i aduca tronul lui la marire mai multa decat tronul tau!" Si s-a inchinat regele in patul lui; |
| 48 Iată ce a zis şi împăratul: "Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel care mi-a dat astăzi un urmaş pe scaunul meu de domnie şi mi-a îngăduit să-l văd!"
| 48 Si a zis regele asa: "Binecuvantat sa fie Domnul Dumnezeul lui Israel, Care a facut sa fie astazi din samanta mea un urmas pe tronul meu si sa vad cu ochii mei aceasta!" |
| 49 Toţi cei poftiţi de Adonia s-au umplut de spaimă; s-au sculat şi au plecat care încotro.
| 49 Atunci toti cei chemati, care erau cu Adonia, s-au spaimantat si, sculandu-se, s-au dus fiecare in drumul sau. |
| 50 Adonia s-a temut de Solomon; s-a sculat şi el, a plecat şi s-a apucat de coarnele altarului.
| 50 Iar Adonia, temandu-se de Solomon, s-a sculat si s-a dus si s-a apucat cu mainile de coarnele jertfelnicului. |
| 51 Au venit şi au spus lui Solomon: "Iată că Adonia se teme de împăratul Solomon şi s-a apucat de coarnele altarului, zicând: "Să-mi jure împăratul Solomon azi că nu va omorî pe robul său cu sabia!"
| 51 Si i s-a spus lui Solomon, zicand: "Iata, Adonia s-a temut de regele Solomon; caci iata, ca se tine cu mainile de coarnele jertfelnicului, zicand: Sa-mi fagaduiasca astazi cu juramant regele Solomon ca nu va omori pe robul sau cu sabia". |
| 52 Solomon a zis: "Dacă va fi om cinstit, un păr din cap nu-i va cădea la pământ; dar dacă se va găsi răutate în el, va muri."
| 52 Si a zis Solomon: "Daca el va fi om cinstit, nici un par din capul lui nu va cadea pe pamant; iar daca va fi om viclean, va muri". |
| 53 Şi împăratul Solomon a trimis nişte oameni, care l-au coborât de pe altar. El a venit şi s-a închinat înaintea împăratului Solomon, şi Solomon i-a zis: "Du-te acasă."
| 53 Si a trimis regele Solomon si l-a adus de la jertfelnic cu de-a sila; si a venit si s-a inchinat regelui Solomon. Si Solomon i-a zis: "Du-te la casa ta!" |
