| 1 (Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe instrumente cu corzi. O cântare a lui David.) Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea şi nu Te ascunde de cererile mele!
| 1 (Un psalm al lui David; mai-marelui cantaretilor, pentru instrumente cu coarde; un psalm al priceperii.) Auzi, Dumnezeule, rugaciunea mea si nu trece cu vederea ruga mea. |
| 2 Ascultă-mă şi răspunde-mi! Rătăcesc încoace şi încolo şi mă frământ,
| 2 Ia aminte spre mine si ma asculta; mahnitu-m-am intru nelinistea mea si m-am tulburat de glasul vrajmasului si de necazul pacatosului. |
| 3 din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine şi mă urmăresc cu mânie.
| 3 Ca a abatut asupra mea faradelege si intru manie m-a vrajmasit. |
| 4 Îmi tremură inima în mine şi mă cuprinde spaima morţii,
| 4 Inima mea s-a tulburat intru mine si frica mortii a cazut peste mine; |
| 5 mă apucă frica şi groaza şi mă iau fiorii.
| 5 Teama si cutremur au venit asupra mea si m-a acoperit intunericul. |
| 6 Eu zic: "O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş zbura şi aş găsi undeva odihnă!"
| 6 Si am zis: Cine-mi va da mie aripi ca de porumbel, ca sa zbor si sa ma odihnesc? |
| 7 Da, aş fugi departe de tot şi m-aş duce să locuiesc în pustiu. - (Oprire)
| 7 Iata m-as indeparta fugind si m-as salaslui in pustiu. |
| 8 Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năprasnic şi de furtuna aceasta.
| 8 Asteptat-am pe Dumnezeu, Cel ce ma mantuieste de putinatatea sufletului si de vifor. |
| 9 Nimiceşte-i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă şi certuri;
| 9 Nimiceste-i, Doamne si imparte limbile lor, ca am vazut faradelege si dezbinare in cetate. |
| 10 zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei;
| 10 Ziua si noaptea o va inconjura pe ea peste zidurile ei; faradelege si osteneala in mijlocul ei si nedreptate; |
| 11 răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
| 11 Si n-a lipsit din ulitele ei camata si viclesug. |
| 12 Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu potrivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m-aş ascunde dinaintea lui.
| 12 Ca de m-ar fi ocarat vrajmasul, as fi rabdat; si daca cel ce ma uraste s-ar fi falit impotriva mea, m-as fi ascuns de el. |
| 13 Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
| 13 Iar tu, omule, asemenea mie, capetenia mea si cunoscutul meu, |
| 14 Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
| 14 Care impreuna cu mine te-ai indulcit de mancari, in casa lui Dumnezeu am umblat in acelasi gand! |
| 15 Să vină moartea peste ei şi să se coboare de vii în Locuinţa morţilor! Căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor.
| 15 Sa vina moartea peste ei si sa se coboare in iad de vii, caci viclesug este in locasurile lor, in mijlocul lor. |
| 16 Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.
| 16 Iar eu, catre Dumnezeu am strigat, si Domnul m-a auzit pe mine. |
| 17 Seara, dimineaţa şi la amiază oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
| 17 Seara si dimineata si la amiezi spune-voi, voi vesti, si va auzi glasul meu. |
| 18 Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea şi-mi va aduce pacea, căci mulţi mai sunt împotriva mea!
| 18 Izbavi-va cu pace sufletul meu de cei ce se apropie de mine, ca multi erau impotriva mea. |
| 19 Dumnezeu va auzi şi-i va smeri, El, care, din veşnicie, stă pe scaunul Lui de domnie. - (Oprire) Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare şi nu se tem de Dumnezeu.
| 19 Auzi-va Dumnezeu si-i va smeri pe ei, Cel ce este mai inainte de veci. |
| 20 Ei pun mâna pe cei ce trăiau în pace cu ei şi îşi calcă legământul.
| 20 Ca nu este in ei indreptare si nu s-au temut de Dumnezeu. Intins-au mainile impotriva aliatilor lor, intinat-au legamantul Lui. Risipiti au fost de mania fetei Lui si s-au apropiat inimile lor; |
| 21 Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul, dar, când ies ele din gură, sunt nişte săbii.
| 21 Muiatu-s-au cuvintele lor mai mult decat untdelemnul, dar ele sunt sageti. |
| 22 Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
| 22 Arunca spre Domnul grija ta si El te va hrani; nu va da in veac clatinare dreptului. |
| 23 Şi Tu, Dumnezeule, îi vei coborî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sânge şi de înşelăciune nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!
| 23 Iar Tu, Dumnezeule, ii vei cobori pe ei in groapa stricaciunii. Barbatii varsatori de sange si vicleni nu vor ajunge la jumatatea zilelor lor; iar eu voi nadajdui spre Tine, Doamne. |
