| 1 (Către mai marele cântăreţilor. Cântarea fiilor lui Core.) Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!
| 1 (Un psalm al lui David, spre inteleptire fiilor lui Core.) In ce chip doreste cerbul izvoarele apelor, asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. |
| 2 Sufletul meu însetează după Dumnezeu, după Dumnezeul cel Viu; când mă voi duce şi mă voi arăta înaintea lui Dumnezeu?
| 2 Insetat-a sufletul meu de Dumnezeul cel viu; cand voi veni si ma voi arata fetei lui Dumnezeu? |
| 3 Cu lacrimi mă hrănesc zi şi noapte, când mi se zice fără încetare: "Unde este Dumnezeul tău?"
| 3 Facutu-mi-s-au lacrimile mele paine ziua si noaptea, cand mi se zicea mie in toate zilele: "Unde este Dumnezeul tau?" |
| 4 Mi-aduc aminte şi-mi vărs tot focul inimii în mine, când mă gândesc cum mergeam înconjurat de mulţime şi cum înaintam în fruntea ei spre Casa lui Dumnezeu, în mijlocul strigătelor de bucurie şi mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare.
| 4 De acestea mi-am adus aminte cu revarsare de inima, cand treceam cu multime mare spre casa lui Dumnezeu, in glas de bucurie si de lauda si in sunet de sarbatoare. |
| 5 Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.
| 5 Pentru ce esti mahnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi? Nadajduieste in Dumnezeu, ca-L voi lauda pe El; mantuirea fetei mele este Dumnezeul meu. |
| 6 Îmi este mâhnit sufletul în mine, Dumnezeule; de aceea la Tine mă gândesc, din ţara Iordanului, din Hermon şi din muntele Miţear.
| 6 In mine sufletul meu s-a tulburat; pentru aceasta imi voi aduce aminte de Tine, din pamantul Iordanului si al Ermonului, din muntele cel mic. |
| 7 Un val cheamă un alt val, la vuietul căderii apelor Tale; toate talazurile şi valurile Tale trec peste mine.
| 7 Adanc pe adanc cheama in glasul caderilor apelor Tale. Toate talazurile si valurile Tale peste mine au trecut. |
| 8 Ziua, Domnul îmi dădea îndurarea Lui, iar noaptea, cântam laudele Lui şi înălţam o rugăciune Dumnezeului vieţii mele.
| 8 Ziua va porunci Domnul milei Sale, iar noaptea cantare Lui de la mine. |
| 9 De aceea, zic lui Dumnezeu, stânca mea: "Pentru ce mă uiţi? Pentru ce trebuie să umblu plin de întristare, sub apăsarea vrăjmaşului?"
| 9 Rugaciunea Dumnezeului vietii mele, spune-voi lui Dumnezeu: "Sprijinitorul meu esti Tu, pentru ce m-ai uitat? Pentru ce umblu mahnit cand ma necajeste vrajmasul meu?" |
| 10 Parcă mi se sfărâmă oasele cu sabia, când mă batjocoresc vrăjmaşii mei şi-mi zic neîncetat: "Unde este Dumnezeul tău?"
| 10 Cand se sfaramau oasele mele ma ocarau asupritorii mei. Cand imi ziceau mie in toate zilele: "Unde este Dumnezeul tau?" |
| 11 Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.
| 11 Pentru ce esti mahnit, suflete al meu, si pentru ce ma tulburi? Nadajduieste in Dumnezeu, ca-L voi lauda pe El; mantuirea fetei mele este Dumnezeul meu. |
