1 (Către mai marele cântăreţilor. Făcut de David.) La Domnul găsesc scăpare! Cum puteţi să-mi spuneţi: "Fugi în munţii voştri, ca o pasăre"?
| 1 (Un psalm al lui David; mai-marelui cantaretilor.) In Domnul am nadajduit. Cum veti zice sufletului meu: "Muta-te in munti, ca o pasare?" |
2 Căci iată că cei răi îşi încordează arcul, îşi potrivesc săgeata pe coardă, ca să tragă pe ascuns asupra celor cu inima curată.
| 2 Ca iata pacatosii au incordat arcul, au gatit sageti in tolba, ca sa sageteze in intuneric pe cei drepti la inima. |
3 Şi, când se surpă temeliile, ce ar putea să mai facă cel neprihănit?
| 3 Ca au surpat ceea ce ai asezat; dar dreptul ce a facut? |
4 Domnul este în templul Lui cel sfânt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.
| 4 Domnul este in locasul cel sfant al Sau, Domnul in cer are scaunul Sau. Ochii Lui spre sarac privesc, genele Lui cerceteaza pe fiii oamenilor. |
5 Domnul încearcă pe cel neprihănit, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.
| 5 Domnul cerceteaza pe cel drept si pe cel necredincios; iar pe cel ce iubeste nedreptatea il uraste sufletul Sau. |
6 Peste cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă: un vânt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.
| 6 Va ploua peste pacatosi laturi, foc si pucioasa; iar suflare de vifor este partea paharului lor. |
7 Căci Domnul este drept, iubeşte dreptatea, şi cei neprihăniţi privesc faţa Lui.
| 7 Ca drept este Domnul si dreptatea a iubit si fata Lui spre cel drept priveste. |