| 1 (O rugăciune a unui nenorocit, când este doborât de întristare şi îşi varsă plângerea înaintea Domnului.) Doamne, ascultă-mi rugăciunea şi s-ajungă strigătul meu până la Tine!
| 1 (Rugaciunea unui sarac mahnit, care-si indrepteaza inaintea Domnului ruga sa.) Doamne, auzi rugaciunea mea, si strigarea mea la Tine sa ajunga! |
| 2 Nu-mi ascunde faţa Ta în ziua necazului meu! Pleacă-Ţi urechea spre mine, când strig! Ascultă-mă degrabă!
| 2 Sa nu intorci fata Ta de la mine; in orice zi ma necajesc, pleaca spre mine urechea Ta! In orice zi Te voi chema, degraba auzi-ma! |
| 3 Căci zilele mele pier ca fumul, şi oasele îmi ard ca un tăciune.
| 3 Ca s-au stins ca fumul zilele mele si oasele mele ca uscaciunea s-au facut. |
| 4 Inima îmi este lovită şi mi se usucă întocmai ca iarba; până şi pâinea uit să mi-o mănânc.
| 4 Ranita este inima mea si s-a uscat ca iarba; ca am uitat sa-mi mananc painea mea. |
| 5 Aşa de mari îmi sunt gemetele, că mi se lipesc oasele de carne.
| 5 De glasul suspinului meu, osul meu s-a lipit de carnea mea. |
| 6 Semăn cu pelicanul din pustiu, sunt ca o cucuvea din dărâmături;
| 6 Asemanatu-m-am cu pelicanul din pustiu; ajuns-am ca bufnita din daramaturi. |
| 7 nu mai pot dormi şi sunt ca pasărea singuratică pe un acoperiş.
| 7 Privegheat-am si am ajuns ca o pasare singuratica pe acoperis. |
| 8 În fiecare zi mă batjocoresc vrăjmaşii mei, şi potrivnicii mei jură pe mine în mânia lor.
| 8 Toata ziua m-au ocarat vrajmasii mei si cei ce ma laudau, impotriva mea se jurau. |
| 9 Mănânc ţărână în loc de pâine şi îmi amestec lacrimile cu băutura,
| 9 Ca cenusa am mancat, in loc de paine, si bautura mea cu plangere am amestecat-o, |
| 10 din pricina mâniei şi urgiei Tale; căci Tu m-ai ridicat şi m-ai aruncat departe.
| 10 Din pricina urgiei Tale si a maniei Tale; ca ridicandu-ma eu, m-ai surpat. |
| 11 Zilele mele sunt ca o umbră gata să treacă, şi mă usuc ca iarba.
| 11 Zilele mele ca umbra s-au plecat si eu ca iarba m-am uscat. |
| 12 Dar Tu, Doamne, Tu împărăţeşti pe vecie, şi pomenirea Ta ţine din neam în neam.
| 12 Iar Tu, Doamne, in veac ramai si pomenirea Ta din neam in neam. |
| 13 Tu Te vei scula şi vei avea milă de Sion; căci este vremea să Te înduri de el, a venit vremea hotărâtă pentru el.
| 13 Sculandu-Te, vei milui Sionul, ca vremea este sa-l miluiesti pe el, ca a venit vremea. |
| 14 Căci robii Tăi iubesc pietrele Sionului şi le e milă de ţărâna lui.
| 14 Ca au iubit robii Tai pietrele lui si de tarana lui le va fi mila. |
| 15 Atunci se vor teme neamurile de Numele Domnului, şi toţi împăraţii pământului, de slava Ta.
| 15 si se vor teme neamurile de numele Domnului si toti imparatii pamantului de slava Ta. |
| 16 Da, Domnul va zidi iarăşi Sionul şi Se va arăta în slava Sa.
| 16 Ca va zidi Domnul Sionul si se va arata intru slava Sa. |
| 17 El ia aminte la rugăciunea nevoiaşului şi nu-i nesocoteşte rugăciunea.
| 17 Cautat-a spre rugaciunea celor smeriti si n-a dispretuit cererea lor. |
| 18 Să se scrie lucrul acesta pentru neamul de oameni care va veni, şi poporul care se va naşte să laude pe Domnul!
| 18 Sa se scrie acestea pentru neamul ce va sa vina si poporul ce se zideste va lauda pe Domnul; |
| 19 Căci El priveşte din înălţimea sfinţeniei Lui; Domnul priveşte din ceruri pe pământ,
| 19 Ca a privit din inaltimea cea sfanta a Lui, Domnul din cer pe pamant a privit, |
| 20 ca să audă gemetele prinşilor de război şi să izbăvească pe cei ce sunt pe moarte;
| 20 Ca sa auda suspinul celor ferecati, sa dezlege pe fiii celor omorati, |
| 21 pentru ca ei să vestească în Sion Numele Domnului, şi laudele Lui, în Ierusalim,
| 21 Sa vesteasca in Sion numele Domnului si lauda Lui in Ierusalim, |
| 22 când se vor strânge toate popoarele şi toate împărăţiile ca să slujească Domnului.
| 22 Cand se vor aduna popoarele impreuna si imparatiile ca sa slujeasca Domnului. |
| 23 El mi-a frânt puterea în drum şi mi-a scurtat zilele.
| 23 Zis-am catre Dumnezeu in calea tariei Lui: Vesteste-mi putinatatea zilelor mele. |
| 24 Eu zic: "Dumnezeule, nu mă lua la jumătatea zilelor mele, Tu, ai cărui ani ţin veşnic!"
| 24 Nu ma lua la jumatatea zilelor mele, ca anii Tai, Doamne, sunt din neam in neam. |
| 25 Tu ai întemeiat în vechime pământul, şi cerurile sunt lucrarea mâinilor Tale.
| 25 Dintru inceput Tu, Doamne, pamantul l-ai intemeiat si lucrul mainilor Tale, sunt cerurile. |
| 26 Ele vor pieri, dar Tu vei rămâne; toate se vor învechi ca o haină; le vei schimba ca pe un veşmânt, şi se vor schimba.
| 26 Acelea vor pieri, iar Tu vei ramane si toti ca o haina se vor invechi si ca un vesmant ii vei schimba si se vor schimba. |
| 27 Dar Tu rămâi Acelaşi, şi anii Tăi nu se vor sfârşi.
| 27 Dar Tu acelasi esti si anii Tai nu se vor imputina. |
| 28 Fiii robilor Tăi îşi vor locui ţara, şi sămânţa lor va rămâne înaintea Ta.
| 28 Fiii robilor Tai vor locui pamantul lor si semintia lor in veac va propasi. |
