1 Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea şi pleacă urechea la învăţătura mea,
| 1 Fiul meu, ia aminte la intelepciunea mea si la sfatul meu cel bun pleaca urechea ta, |
2 ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.
| 2 Ca sa-ti poti pastra judecata si ca buzele tale sa pazeasca stiinta. |
3 Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decât untdelemnul;
| 3 Nu te uita la femeia lingusitoare, caci buzele celei straine picura miere si cerul gurii sale e mai alunecator decat untdelemnul, |
4 dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.
| 4 Dar la sfarsit ea este mai amara decat pelinul, mai taioasa decat o sabie cu doua ascutisuri. |
5 Picioarele ei coboară la moarte, paşii ei dau în Locuinţa morţilor.
| 5 Picioarele ei coboara catre moarte; pasii ei duc de-a dreptul in imparatia mortii. |
6 Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei şi nu ştie unde merge.
| 6 Ea nu ia seama la calea vietii, pasii ei merg in nestire, nici ea nu stie unde. |
7 Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă şi nu vă abateţi de la cuvintele gurii mele:
| 7 Si acum, fiul meu, asculta-ma si nu te indeparta de la cuvintele gurii mele. |
8 depărtează-te de drumul care duce la ea şi nu te apropia de uşa casei ei,
| 8 Fereste-ti calea ta de ea si nu te apropia de usa casei ei, |
9 ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;
| 9 Ca sa nu dai vartutea ta altora si anii tai unuia fara de mila; |
10 ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;
| 10 Ca strainii sa nu se indestuleze de stradania ta si ostenelile tale sa nu treaca in casa altuia; |
11 ca nu cumva să gemi, la urmă, când carnea şi trupul ţi se vor istovi,
| 11 Ca sa nu suspini la sfarsit, cand trupul tau si carnea ta vor fi fara de vlaga, |
12 şi să zici: "Cum am putut eu să urăsc certarea şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?
| 12 Si sa zici: "Pentru ce am urat povata si de ce inima mea a urgisit certarea? |
13 Cum am putut să n-ascult glasul învăţătorilor mei şi să nu iau aminte la cei ce mă învăţau?
| 13 De ce nu am ascultat de indemnul dascalilor mei si spre cei ce ma invatau n-am plecat urechea mea? |
14 Cât pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!"
| 14 Putin a trebuit sa nu ma nenorocesc, in plina adunare si in mijlocul obstei". |
15 Bea apă din fântâna ta şi din izvoarele puţului tău.
| 15 Bea apa din putul tau si din paraiasele care curg din izvorul tau. |
16 Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă râurile pe pieţele de obşte?
| 16 Sa nu se risipeasca izvoarele tale pe ulita, nici paraiele tale prin piete. |
17 Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lângă tine.
| 17 Sa fie numai pentru tine singur, iar nu pentru strainii care sunt cu tine! |
18 Izvorul tău să fie binecuvântat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.
| 18 Binecuvantat sa fie izvorul tau si sa te mangai cu femeia ta din tinerete. |
19 Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
| 19 Cerboaica preaiubita si gazela plina de farmec sa-ti fie ea; dragostea de ea sa te imbete totdeauna si iubirea ei sa te desfateze. |
20 Şi pentru ce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină şi ai îmbrăţişa sânul unei necunoscute?
| 20 Pentru ce, fiul meu, sa te momeasca femeie straina si tu sa imbratisezi sanul unei necunoscute? |
21 Căci căile omului sunt lămurite înaintea ochilor Domnului şi El vede toate cărările lui.
| 21 Caci cararile omului sunt inaintea Domnului si El ia seama la toate caile lui. |
22 Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui şi este apucat de legăturile păcatului lui.
| 22 Cel fara de lege este prins in laturile faradelegilor lui si de funiile pacatelor lui este infasurat. |
23 El va muri din lipsă de înfrânare, se va poticni din prea multa lui nebunie.
| 23 El va muri in pacatele lui si de multimea nebuniei lui va pieri. |