| 1 Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i-o dădea mama sa.
| 1 Cuvintele lui Lemuel, regele din Massa, cu care mama sa il invata: |
| 2 Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
| 2 Fiul meu, rodul pantecelui meu, feciorul fagaduintelor mele, cu ce pot eu sa te indemn? |
| 3 Nu-ţi da femeilor vlaga, şi dezmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
| 3 Nu da puterea ta femeilor si caile taie celor care pierd pe regi. |
| 4 Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voievozilor să umble după băuturi tari;
| 4 Nu se cuvine regilor, o, Lemuel, nu se cuvine regilor sa bea vin si conducatorii bauturi imbatatoare, |
| 5 ca nu cumva, bând, să uite Legea şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
| 5 Ca nu cumva band sa uite legea si sa judece stramb pe toti sarmanii. |
| 6 Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărât;
| 6 Dati bautura imbatatoare celui ce este gata sa piara si vin celui cu amaraciune in suflet, |
| 7 ca să bea să-şi uite sărăcia şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
| 7 Ca sa bea si sa uite saracia si sa nu-si mai aduca aminte de chinul lui. |
| 8 Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
| 8 Deschide gura ta pentru cel mut si pentru pricina tuturor parasitilor. |
| 9 Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
| 9 Deschide gura ta, judeca drept si fa dreptate celui sarac si napastuit. |
| 10 Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decât mărgăritarele.
| 10 Cine poate gasi o femeie virtuoasa? Pretul ei intrece margeanul. |
| 11 Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
| 11 Intr-insa se increde inima sotului ei, iar castigul nu-i va lipsi niciodata. |
| 12 Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
| 12 Ea ii face bine si nu rau in tot timpul vietii sale: |
| 13 Ea face rost de lână şi de in şi lucrează cu mâini harnice.
| 13 Ea cauta lana si canepa si lucreaza voios cu mana sa. |
| 14 Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pâinea.
| 14 Ea se aseamana cu corabia unui negutator care de departe aduce hrana ei. |
| 15 Ea se scoală când este încă noapte şi dă hrană casei sale şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
| 15 Ea se scoala dis-de-dimineata si imparte hrana in casa ei si da porunci slujnicelor. |
| 16 Se gândeşte la un ogor şi-l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
| 16 Gandeste sa cumpere o tarina si o dobandeste; din osteneala palmelor sale sadeste vie. |
| 17 Ea îşi încinge mijlocul cu putere şi îşi oţeleşte braţele.
| 17 Ea isi incinge cu putere coapsele sale si isi intareste bratele sale. |
| 18 Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
| 18 Ea simte ca bun e castigul ei; sfesnicul ei nu se stinge nici noaptea. |
| 19 Ea pune mâna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
| 19 Ea pune mana pe furca si cu degetele sale apuca fusul. |
| 20 Ea îşi întinde mâna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
| 20 Ea intinde mana spre cel sarman si bratul ei spre cel necajit. |
| 21 Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărămiziu.
| 21 N-are teama pentru cei ai casei sale in vreme de iarna, caci toti din casa sunt imbracati in haine stacojii. |
| 22 Ea îşi face învelitori, are haine de in subţire şi purpură.
| 22 Ea isi face scoarte; hainele ei sunt de vison si de porfira. |
| 23 Bărbatul ei este bine văzut la porţi, când şade cu bătrânii ţării.
| 23 Cinstit este barbatul ei la portile cetatii, cand sta la sfat cu batranii tarii. |
| 24 Ea face cămăşi şi le vinde şi dă cingători negustorului.
| 24 Ea face camasi si le vinde, si braie da negutatorilor. |
| 25 Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă şi râde de ziua de mâine.
| 25 Tarie si farmec este haina ei si ea rade zilei de maine. |
| 26 Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sunt pe limbă.
| 26 Gura si-o deschide cu intelepciune si sfaturi pline de dragoste sunt pe limba ei. |
| 27 Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănâncă pâinea lenevirii.
| 27 Ea vegheaza la propasirea casei sale si paine, fara sa lucreze; ea nu mananca. |
| 28 Fiii ei se scoală şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală şi-i aduce laude zicând:
| 28 Feciorii sai vin si o fericesc, iar sotul ei o lauda: |
| 29 "Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate."
| 29 "Multe fete s-au dovedit harnice, dar tu le-ai intrecut pe toate!" |
| 30 Dezmierdările sunt înşelătoare, şi frumuseţea este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
| 30 Inselator este farmecul si desarta este frumusetea; femeia care se teme de Domnul trebuie laudata! |
| 31 Răsplătiţi-o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s-o laude la porţile cetăţii.
| 31 Sa se bucure de rodul mainilor sale, si la portile cetatii harnicia ei sa fie data ca pilda! |
