| 1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
| 1 Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache din Massa. Acest om a zis: "Sunt ostenit, Dumnezeule, sunt obosit, Doamne, sunt sleit de puteri! |
| 2 Negreşit, sunt mai prost decât oricine şi n-am pricepere de om.
| 2 Caci sunt tare prost, ca sa ma pot socoti ca om si nu am pricepere (care ar putea sa fie vrednica) de un om. |
| 3 N-am învăţat înţelepciunea şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
| 3 Nici n-am invatat intelepciunea si nici stiinta celor sfinti nu o cunosc. |
| 4 Cine s-a suit la ceruri şi cine s-a coborât din ele? Cine a adunat vântul în pumnii lui? Cine a strâns apele în haina lui? Cine a hotărât toate marginile pământului? Cum se numeşte el şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -
| 4 Cine s-a suit in ceruri si iarasi s-a pogorat, cine a adunat vantul in mainile lui? Cine a legat apele in haina lui? Cine a intarit toate marginile pamantului? Care este numele lui si care este numele fiului sau? Spune daca stii! |
| 5 Orice cuvânt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru cei ce se încred în El.
| 5 Toate cuvintele lui Dumnezeu sunt lamurite, scut este El pentru cei ce cauta la El scaparea. |
| 6 N-adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească şi să fii găsit mincinos. -
| 6 Nu adauga nimic la cuvintele Lui, ca sa nu te traga la socoteala si sa fii gasit de minciuna! |
| 7 Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri înainte de moarte!
| 7 Doua lucruri cer de la Tine, nu ma respinge inainte de a muri: |
| 8 Depărtează de la mine neadevărul şi cuvântul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pâinea care-mi trebuie.
| 8 Prefacatoria si cuvantul mincinos indeparteaza-le de la mine; saracie si bogatie nu-mi da, ci da-mi painea care-mi este de trebuinta, |
| 9 Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine şi să zic: "Cine este Domnul?" Sau ca nu cumva, în sărăcie, să fur şi să iau în deşert Numele Dumnezeului meu. -
| 9 Ca nu cumva, saturandu-ma, sa ma lepad de Tine si sa zic: "Cine este Domnul?" Ca nu cumva, saracind, sa ma apuc de furat si sa defaim numele Dumnezeului meu. |
| 10 Nu cleveti pe un slujitor la stăpânul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -
| 10 Nu grai de rau pe sluga la stapanul sau, ca nu cumva sa te blesteme si sa te sileasca sa-ti ceri iertare. |
| 11 Este un neam de oameni care blestemă pe tatăl său şi nu binecuvântă pe mama sa.
| 11 Este cate un neam de oameni care blesteama pe tatal sau si nu binecuvanteaza pe maica sa; |
| 12 Este un neam de oameni care se crede curat şi totuşi nu este spălat de întinăciunea lui.
| 12 Un neam caruia i se pare ca e fara prihana in ochii lui si care nu este curatit de necuratia lui; |
| 13 Este un neam de oameni ai căror ochi sunt trufaşi şi care îşi ţin pleoapele sus.
| 13 Un neam... O, cum ridica ochii lui sus si cit se inalta de sus genele lui! |
| 14 Este un neam de oameni ai căror dinţi sunt nişte săbii şi ale căror măsele sunt nişte cuţite, ca să mănânce pe cel nenorocit de pe pământ şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -
| 14 Un neam ai carui dinti sunt ca sabiile si ai caror colti sunt cutite, ca sa manance pe cei sarmani de pe pamant si pe cei saraci dintre oameni. |
| 15 Lipitoarea are două fete: "Dă! Dă!" Trei lucruri sunt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: "Destul!"
| 15 Lipitoarea are doua fiice care zic: "Da-mi, da-mi!" Trei lucruri nu se pot satura, ba si al patrulea care nu zice niciodata: "Destul!" si anume: |
| 16 şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pământul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: "Destul!" -
| 16 Locuinta mortilor, pantecele sterp, pamantul care nu e satul de apa si focul care nu zice niciodata: "Destul!" |
| 17 Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii de la pârâu şi îl vor mânca puii de vultur. -
| 17 Ochiul care isi bate joc de parintele sau si nu ia in seama ascultarea (ce este dator) maicii sale, sa-l scoata corbii care salasluiesc linga un curs de apa, iar puii de vultur sa-l manance. |
| 18 Trei lucruri sunt mai presus de puterile mele şi chiar patru pe care nu le pot pricepe:
| 18 Trei lucruri mi se par minunate, ba chiar patru, pe care nu le pot pricepe: |
| 19 urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stâncă, urma corăbiei în mijlocul mării şi urma omului la o fată.
| 19 Calea vulturului pe cer, urma sarpelui pe stanca, mersul corabiei in mijlocul marii si calea omului la o fecioara. |
| 20 Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănâncă şi se şterge la gură, şi apoi zice: "N-am făcut nimic rău." -
| 20 Asa este purtarea unei femei desfranate: ea mananca si isi sterge gura si zice: "N-am facut nimic rau" |
| 21 Trei lucruri fac să se răscoale o ţară şi patru lucruri nu le poate suferi:
| 21 Pentru trei lucruri se cutremura pamantul, ba chiar pentru patru nu poate sa rabde: |
| 22 un rob care a început să împărăţească, un nebun care are pâine din belşug,
| 22 Pentru robul care ajunge rege, pentru nebunul care se satura de paine, |
| 23 o femeie dispreţuită care se mărită şi o roabă care moşteneşte pe stăpâna sa. -
| 23 Pentru o femeie dispretuita cand ea se marita si pentru o sluga care mosteneste pe stapana sa. |
| 24 Patru vietăţi sunt mai mici pe pământ, şi totuşi din cele mai înţelepte:
| 24 Patru sunt animalele cele mai mici de pe pamant si care sunt cele mai intelepte: |
| 25 furnicile, care nu sunt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,
| 25 Furnicile, neam fara putere, care isi agonisesc vara hrana lor; |
| 26 şoarecii de munte, care nu sunt un popor puternic, dar îşi aşază locuinţa în stânci;
| 26 Dihorii, neam slab, care-si cladesc in stanci locasul lor; |
| 27 lăcustele n-au împărat, şi totuşi pornesc toate în cete;
| 27 Lacustele care nu au rege si totusi ies toate in stoluri; |
| 28 păianjenul îl poţi prinde cu mâinile, şi se găseşte totuşi în casele împăraţilor.
| 28 Soparla care se poate prinde cu mana si care patrunde in palatele regilor. |
| 29 Trei fiinţe au o ţinută frumoasă şi patru au mers măreţ:
| 29 Trei fiinte au infatisare frumoasa, ba patru, care au un mers maret: |
| 30 leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui;
| 30 Leul, viteazul printre dobitoace, care nu da inapoi in fata nimanui; |
| 31 calul gata închingat şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu-i poate sta împotrivă. -
| 31 Cocosul cel ager, tapul si regele caruia nimeni nu-i poate sta impotriva. |
| 32 Dacă mândria te împinge la fapte de nebunie şi dacă ai gânduri rele, pune mâna la gură:
| 32 De esti asa de nebun ca sa te lasi manat de manie, bate-te cu mana peste gura. |
| 33 căci baterea laptelui dă smântână, scărpinarea nasului dă sânge, şi stoarcerea mâniei dă certuri.
| 33 Batutul laptelui da untul, lovitura peste nas face sa tasneasca sangele, iar intaratarea maniei duce la cearta. |
