| 1 Nu te făli cu ziua de mâine, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -
| 1 Nu te lauda cu ziua de maine, ca nu stii la ce poate da nastere. |
| 2 Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
| 2 Sa te laude altul si nu gura ta, un strain si nu buzele tale. |
| 3 Piatra este grea şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea decât amândouă. -
| 3 Piatra este grea si nisipul cu anevoie de ridicat; insa furia nebunului este mai grea decat amandoua. |
| 4 Furia este fără milă şi mânia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -
| 4 Intaratarea este cruda si mania apriga, dar taria pizmei cine o va putea indura? |
| 5 Mai bine o mustrare pe faţă, decât o prietenie ascunsă. -
| 5 Mai mult pretuieste o dojana pe fata decat o dragoste ascunsa. |
| 6 Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sunt mincinoase. -
| 6 De buna credinta sunt ranile pricinuite de un prieten, iar sarutarile celui ce te uraste sunt viclene. |
| 7 Sătulul calcă în picioare fagurele de miere, dar pentru cel flămând toate amărăciunile sunt dulci. -
| 7 Satulul calca mierea in picioare, iar flamandului tot ce este amar (i se pare) dulce. |
| 8 Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
| 8 Ca o pasare gonita din cuibul ei, asa este omul izgonit din casa sa. |
| 9 Cum înveseleşte untdelemnul şi tămâia inima, aşa de dulci sunt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -
| 9 Untdelemnul si miresmele inveselesc inima, dar tot asa de dulci sunt sfaturile unui prieten care pornesc din suflet. |
| 10 Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape decât un frate departe. -
| 10 Pe prietenul tau si pe prietenul tatalui tau nu-i parasi; in casa fratelui tau nu intra in ziua restristii tale. Mai bun e un vecin aproape de tine, decat un frate departe. |
| 11 Fiule, fii înţelept şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -
| 11 Fii intelept, fiul meu, si bucura inima mea, ca sa pot raspunde celui ce ma cleveteste. |
| 12 Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sunt pedepsiţi. -
| 12 Inteleptul vede nenorocirea si se ascunde, cei prosti dau peste ea si indura necaz. |
| 13 Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul, ia-l zălog în locul unei străine. -
| 13 Ia-i haina caci s-a pus chezas pentru altul si cere-i zalog din pricina celor straini. |
| 14 Binecuvântarea aproapelui cu glas tare dis-de-dimineaţă este privită ca un blestem. -
| 14 Celui ce binecuvanteaza pe prietenul sau cu glas mare dis-de-dimineata, i se socoteste ca un blestem. |
| 15 O streaşină care picură necurmat într-o zi de ploaie, şi o nevastă gâlcevitoare sunt totuna.
| 15 Un jgheab care curge in vreme de ploaie si o femeie artagoasa sunt la fel; |
| 16 Cine o opreşte, parcă opreşte vântul şi parcă ţine untdelemnul în mâna dreaptă. -
| 16 Cel care vrea s-o opreasca opreste vant si mana lui cea dreapta parca ar tine in ea untdelemn. |
| 17 După cum fierul ascute fierul, tot aşa şi omul aţâţă mânia altui om. -
| 17 Fierul cu fier se ascute si un om ascute mania altui om. |
| 18 Cine îngrijeşte de un smochin va mânca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpânul va fi preţuit. -
| 18 Cel ce pazeste un smochin mananca din rodul lui, iar cel ce pazeste pe stapanul sau va fi rasplatit cu cinste. |
| 19 Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -
| 19 Precum nu se aseamana fata cu fata, tot asa inima unui om cu inima altuia. |
| 20 După cum Locuinţa morţilor şi adâncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -
| 20 Iadul si adancul nu se pot satura, tot asa si inima omului e de nesaturat. |
| 21 Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -
| 21 In topitoare se lamureste argintul si in cuptor aurul, iar omul se pretuieste dupa numele cel bun. |
| 22 Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n-ar ieşi din el. -
| 22 Chiar daca vei pisa in piulita cu pilugul pe cel nebun, intocmai ca pe boabe, tot nu-l vei desparti de nebunia lui. |
| 23 Îngrijeşte bine de oile tale şi ia seama la turmele tale.
| 23 Sarguieste-te sa-ti cunosti oile tale si ia seama la turma ta, |
| 24 Căci nicio bogăţie nu ţine veşnic şi nici cununa nu rămâne pe vecie. -
| 24 Ca bunastarea nu dainuieste de-a pururi si nici bogatia din neam in neam. |
| 25 După ce se ridică fânul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sunt strânse. -
| 25 Cand iarba s-a trecut si pasunea s-a ispravit si finul de pe dealuri s-a strans, |
| 26 Mieii sunt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
| 26 Tu ai miei pentru imbracamintea ta si tapi ea sa platesti pasunea; |
| 27 laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
| 27 Si laptele de capra il ai cu indestulare, pentru hrana casei, si merinde pentru slujnicele tale. |
