| 1 Iată încă vreo câteva din Pildele lui Solomon, strânse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -
| 1 Si acestea sunt pildele lui Solomon, pe care le-au adunat oamenii lui Iezechia, regele lui Iuda. |
| 2 Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -
| 2 Slava lui Dumnezeu este sa ascunda lucrurile, iar marirea regilor e sa le cerceteze cu de-amanuntul. |
| 3 Înălţimea cerurilor, adâncimea pământului şi inima împăraţilor sunt nepătrunse. -
| 3 Precum inaltimea cerului si adancul pamantului sunt lucruri nepatrunse, tot asa si inima regilor. |
| 4 Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.
| 4 Curata argintul de zgura si turnatorul va face din el un vas ales. |
| 5 Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -
| 5 Da la o parte pe cel fara de lege din fata mai-marelui si tronul lui se va intari prin dreptate. |
| 6 Nu te făli înaintea împăratului şi nu lua locul celor mari;
| 6 Nu te fali inaintea carmuitorului si nu sta in locul hotarat pentru cei mari, |
| 7 căci este mai bine să ţi se zică: "Suie-te mai sus!" decât să fii coborât înaintea voievodului pe care ţi-l văd ochii. -
| 7 Caci mai degraba sa ti se zica: "Suie aici!" decat sa te umileasca in fata stapanului. Ceea ce au vazut ochii tai, |
| 8 Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, când te va lua la ocări aproapele tău. -
| 8 Nu aduce grabnic spre disputa, caci ce ai sa faci dupa aceea cand aproapele tau te va da de rusine? |
| 9 Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,
| 9 Cearta-te cu aproapele tau, dar taina altuia sa nu o dai pe fata, |
| 10 ca nu cumva, aflând-o cineva, să te umple de ruşine şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă.
| 10 Ca nu cumva cel ce o aude sa nu te defaime si sa nu darame (pentru totdeauna) faima ta. |
| 11 Un cuvânt spus la vremea potrivită este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint. -
| 11 Ca merele de aur pe politi de argint, asa este cuvantul spus la locul lui. |
| 12 Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -
| 12 Inel de aur si podoabe de aur de mult pret este povatuitorul intelept la urechea ascultatoare. |
| 13 Ca răcoarea zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce-l trimite: el înviorează sufletul stăpânului său.
| 13 Precum este racoarea zapezii in vremea secerisului, asa este solul credincios pentru cei ce-l trimit; el bucura sufletul stapanului sau. |
| 14 Ca norii şi vântul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -
| 14 Precum sunt norii si vantul fara ploaie, asa este omul care se lauda cu darul pe care niciodata nu-l da. |
| 15 Prin răbdare se înduplecă un voievod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.
| 15 Prin rabdare se poate indupleca un om manios si o limba dulce inmoaie oase. |
| 16 Dacă dai peste miere, nu mânca decât atât cât îţi ajunge, ca să nu ţi se scârbească şi s-o verşi din gură. -
| 16 Daca ai gasit miere, mananca atat cit iti trebuie, ca nu cumva sa te saturi si s-o versi. |
| 17 Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -
| 17 Pune rar piciorul in casa prietenului tau, ca nu cumva sa se sature de tine si sa te urasca. |
| 18 Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -
| 18 Un ciocan, o sabie si o sageata ascutita este omul care da marturie mincinoasa impotriva aproapelui sau. |
| 19 Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătă, aşa este încrederea într-un stricat la ziua necazului.
| 19 Dinte rau si picior sovaitor este cel fara credinta in vreme de nevoie. |
| 20 Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cântă cântece unei inimi în nenorocire. -
| 20 Ca atunci cand dezbraci haina ne vreme friguroasa, sau torni otet pe silitra, asa este cantarea pentru o inima intristata. |
| 21 Dacă este flămând vrăjmaşul tău, dă-i pâine să mănânce, dacă-i este sete, dă-i apă să bea.
| 21 De flamanzeste vrajmasul tau, da-i sa manance paine si daca inseteaza, adapa-l eu apa, |
| 22 Căci, făcând aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -
| 22 Ca numai asa ii ingramadesti carbuni aprinsi pe capul lui si Domnul iti v a rasplati tie. |
| 23 Vântul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mâhnită. -
| 23 Vantul de la miazanoapte aduce ploaie si limba clevetitoare aduce o fata mahnita. |
| 24 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât să locuieşti într-o casă mare cu o nevastă gâlcevitoare. -
| 24 Mai bine sa salasluiesti intr-un colt de acoperis, decat sa traiesti cu o femeie certareata intr-o casa mare. |
| 25 Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr-o ţară depărtată. -
| 25 Precum e apa rece pentru un suflet insetat, asa e vestea buna dintr-o tara departata. |
| 26 Ca o fântână tulbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -
| 26 Ca un izvor tulbure si stricat, asa este dreptul care sovaie in fata celui nelegiuit. |
| 27 Nu este bine să mănânci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -
| 27 Precum celui care mananca multa miere nu-i merge bine, tot asa si celui care se lasa coplesit de cuvinte de lauda. |
| 28 Omul care nu este stăpân pe sine este ca o cetate surpată şi fără ziduri.
| 28 Asemenea unei cetati cu o spartura si fara zid, asa este omul caruia ii lipseste stapanirea de sine. |
