| 1 Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai înainte:
| 1 Cand stai la masa cu un dregator, ia seama pe cine ai inaintea ta; |
| 2 pune-ţi un cuţit în gât, dacă eşti prea lacom.
| 2 Pune-ti un cutit la gat, daca tu esti lacom. |
| 3 Nu pofti mâncărurile lui alese, căci sunt o hrană înşelătoare.
| 3 Nu pofti bucatele lui, caci sunt mancari inselatoare. |
| 4 Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
| 4 Nu te osteni sa ajungi bogat; nu-ti pune iscusinta ta in aceasta. |
| 5 Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi şi, ca vulturul, îşi ia zborul spre ceruri.
| 5 Oare vrei sa te uiti cu ochii cum ea se risipeste? Caci bogatia face aripi ca un vultur care se inalta catre cer. |
| 6 Nu mânca pâinea celui pizmaş şi nu pofti mâncărurile lui alese,
| 6 Nu manca painea celui ce se uita cu ochi rai si nu pofti bucatele lui, |
| 7 căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. "Mănâncă şi bea," îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
| 7 Caci el iti numara bucatile din gura. "Mananca si bea!", iti va spune, dar inima lui nu e pentru tine. |
| 8 Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe care le vei spune, sunt pierdute.
| 8 Bucata pe care ai mancat-o o vei da afara din tine, iar tu ti-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese. |
| 9 Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
| 9 Nu grai la urechea celui nebun, caci el nu va baga de seama iscusinta graiurilor tale. |
| 10 Nu muta hotarul văduvei şi nu intra în ogorul orfanilor,
| 10 Nu muta hotarul vaduvei si nu incalca ogorul celor orfani, |
| 11 căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
| 11 Caci Ocrotitorul lor e tare si El va apara pricina lor impotriva ta. |
| 12 Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
| 12 Sileste la invatatura inima ta si urechea ta la cuvinte iscusite. |
| 13 Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă-l vei lovi cu nuiaua nu va muri.
| 13 Nu cruta pe feciorul tau de pedeapsa; chiar daca il lovesti cu varga, nu moare. |
| 14 Lovindu-l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din Locuinţa morţilor.
| 14 Tu il bati cu toiagul, dar scapi sufletul lui din imparatia mortii. |
| 15 Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura,
| 15 Fiul meu, daca inima ta e plina de intelepciune si inima mea se va bucura. |
| 16 şi lăuntrul meu se va înveseli, când buzele tale vor spune ce este bine.
| 16 Rarunchii mei vor tresari de bucurie, cand buzele tale vor grai ceea ce este drept. |
| 17 Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
| 17 Sa nu ravneasca inima ta la cei pacatosi, ci totdeauna sa ramana la frica de Domnul, |
| 18 căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
| 18 Caci daca o vei pazi pe ea, mai ai si tu un viitor si nadejdea ta nu se va pierde. |
| 19 Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
| 19 Asculta fiul meu, si te intelepteste si indreapta inima ta pe calea cea dreapta. |
| 20 Nu fi printre cei ce beau vin, nici printre cei ce se îmbuibă cu carne.
| 20 Nu fi printre cei ce se imbata de vin si printre cei ce isi desfraneaza trupul lor, |
| 21 Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
| 21 Caci betivul si desfranatul saracesc, iar dormitul mereu te face sa porti zdrente. |
| 22 Ascultă pe tatăl tău, care te-a născut, şi nu nesocoti pe mama ta, când a îmbătrânit.
| 22 Asculta pe tatal tau care te-a nascut si nu dispretui pe mama ta cand ea a ajuns batrana. |
| 23 Cumpără adevărul şi nu-l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
| 23 Aduna adevar si nu-l vinde, intelepciune si invatatura si buna chibzuiala. |
| 24 Tatăl celui neprihănit se înveseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
| 24 Tatal celui drept tresalta de bucurie si cel ce a dat nastere unui intelept se bucura de el. |
| 25 Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se înveselească cea care te-a născut.
| 25 Sa se bucure tatal si mama ta si sa salte de veselie cea care te-a nascut! |
| 26 Fiule, dă-mi inima ta şi să găsească plăcere ochii tăi în căile mele.
| 26 Da-mi, fiule, mie inima ta, si ochii tai sa simta placere pentru caile mele, |
| 27 Căci curva este o groapă adâncă, şi străina o fântână strâmtă.
| 27 Caci femeia desfranata este o groapa adanca si cea straina un put stramt. |
| 28 Ea pândeşte ca un hoţ şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
| 28 Pentru aceasta ea sta ca un hot la panda si sporeste printre oameni numarul celor inselati de ea. |
| 29 Ale cui sunt vaietele? Ale cui sunt oftările? Ale cui sunt neînţelegerile? Ale cui sunt plângerile? Ale cui sunt rănirile fără pricină? Ai cui sunt ochii roşii?
| 29 Pentru cine sunt suspinele, pentru cine vaicarelile, pentru cine galcevile, pentru cine plansetele, pentru cine ranile fara pricina, pentru cine ochii intristati? |
| 30 Ale celor ce întârzie la vin şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
| 30 Pentru cei ce zabovesc pe langa vin, pentru cei ce vin sa guste bauturi cu mirodenii. |
| 31 Nu te uita la vin când curge roşu şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
| 31 Nu te uita la vin cum este el de rosu, cum scanteiaza in cupa si cum aluneca pe gat, |
| 32 dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilic.
| 32 Caci la urma el ca un sarpe musca si ca o vipera improasca venin. |
| 33 Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
| 33 Daca ochii tai vor privi la femei straine si gura ta va grai lucruri mestesugite, |
| 34 Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vârful unui catarg.
| 34 Vei fi ca unul care sta culcat in mijlocul marii, ca unul care a adormit pe varful unui catarg. |
| 35 "M-a lovit… dar nu mă doare!… M-a bătut… dar nu simt nimic! Când mă voi trezi? Mai vreau vin!"
| 35 "M-au lovit... Nu m-a durut! M-au batut... Nu stiu nimic! Cand ma voi destepta din somn, voi cere iarasi vin". |
