| 1 Inima împăratului este ca un râu de apă în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -
| 1 Asemenea unui curs de apa este inima regelui in mana Domnului, pe care il indreapta incotro vrea. |
| 2 Omul socoteşte că toate căile lui sunt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul.
| 2 Toata calea omului este dreapta in ochii lui, dar numai Domnul cantareste inimile. |
| 3 A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decât jertfele.
| 3 Faptuirea dreptatii si a judecatii este mai de pret pentru Domnul decat jertfa sangeroasa. |
| 4 Privirile trufaşe şi inima îngâmfată, această candelă a celor răi, nu este decât păcat. -
| 4 Ochii semeti si inima ingamfata sunt sfesnicul pacatosilor. Aceasta nu este decat pacat. |
| 5 Planurile omului harnic nu duc decât la belşug, dar cel ce lucrează cu grabă n-ajunge decât la lipsă. -
| 5 Chibzuiala omului silitor duce numai la castig, iar cel ce se zoreste ajunge la paguba. |
| 6 Comorile câştigate cu o limbă mincinoasă sunt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -
| 6 Comorile dobandite cu limba mincinoasa sunt desertaciune trecatoare si laturi ale mortii. |
| 7 Silnicia celor răi îi mătură, pentru că nu vor să facă ce este drept. -
| 7 Silnicia celor fara de lege se tine dupa ei, caci nu voiesc sa infaptuiasca dreptatea. |
| 8 Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
| 8 Calea celui raufacator e sucita; cel nevinovat lucreaza drept. |
| 9 Mai bine să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o nevastă gâlcevitoare într-o casă mare. -
| 9 Mai degraba sa locuiesti intr-un colt pe acoperis, decat cu o femeie certareata si intr-o casa mare. |
| 10 Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n-are nicio trecere înaintea lui. -
| 10 Sufletul celui fara de lege pofteste rautatea, iar aproapele lui nu afla mila in ochii lui. |
| 11 Când este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept, şi când se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -
| 11 Cand cel batjocoritor e pedepsit, cel fara minte se intelepteste si cand cel intelept este dojenit, el castiga in stiinta. |
| 12 Cel neprihănit se uită la casa celui rău şi vede ce repede sunt aruncaţi cei răi în nenorocire. -
| 12 Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prabuseste pe cei fara de lege in nenorocire. |
| 13 Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns când va striga. -
| 13 Cine isi astupa urechea la strigatul celui sarman si el, cand va striga, nu i se va raspunde. |
| 14 Un dar făcut în taină potoleşte mânia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mânie. -
| 14 Un dar facut intr-ascuns potoleste mania si un plocon scos din san, o manie puternica. |
| 15 Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru cei ce fac răul este o groază. -
| 15 Dreptul tresalta de bucurie cand poate sa puna in fapta dreptatea, iar spaima e pentru cei ce savarsesc faradelegea. |
| 16 Omul care se abate de la calea înţelepciunii se va odihni în adunarea celor morţi. -
| 16 Un om care rataceste de pe drumul intelepciunii, se va odihni curand in adunarea celor morti. |
| 17 Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -
| 17 Cel ce iubeste veselia va duce lipsa; cel caruia ii place vinul si miresmele nu se imbogateste. |
| 18 Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -
| 18 Nelegiuitul slujeste ca pret de rascumparare pentru cel drept si vicleanul pentru cel fara prihana. |
| 19 Mai bine să locuieşti într-un pământ pustiu, decât cu o nevastă gâlcevitoare şi supărăcioasă. -
| 19 Mai bine sa locuiesti in pustiu decat cu o femeie certareata si suparacioasa. |
| 20 Comori de preţ şi untdelemn sunt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -
| 20 Comori de pret si untdelemn (se gasesc) in casa celui intelept, dar omul cel nebun le risipeste. |
| 21 Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -
| 21 Cel ce umbla in calea dreptatii si a milei afla viata, dreptate si marire. |
| 22 Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor şi doboară puterea în care se încredeau. -
| 22 Inteleptul ia cu lupta crunta cetatea vitejilor si rastoarna intariturile in care ei isi puneau nadejdea. |
| 23 Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -
| 23 Cel ce-si pazeste gura si limba lui isi pazeste sufletul lui de primejdie. |
| 24 Cel mândru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngâmfării.
| 24 Cine este semet si ingamfat se cheama batjocoritor; acela se poarta cu prisos de trufie. |
| 25 Poftele leneşului îl omoară, pentru că nu vrea să lucreze cu mâinile. -
| 25 Pofta celui lenes il omoara, caci mainile nu voiesc sa lucreze. |
| 26 Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgârcenie. -
| 26 Mereu cel fara de lege pofteste, iar cel drept da si nu se zgarceste. |
| 27 Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, cu cât mai mult când o aduc cu gânduri nelegiuite. -
| 27 Jertfa celor nelegiuiti este uraciune pentru Domnul, mai cu seama cand o aduc pentru o fapta rusinoasa. |
| 28 Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbândă. -
| 28 Martorul mincinos va pieri, iar omul care asculta va putea vorbi totdeauna. |
| 29 Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -
| 29 Raufacatorul are o privire nerusinata, iar omul cel drept isi ia aminte la purtarea lui. |
| 30 Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n-ajută împotriva Domnului. -
| 30 Nu este nici intelepciune, nici pricepere si nici sfat care sa aiba putere inaintea Domnului. |
| 31 Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -
| 31 Calul este gata pentru ziua de razboi, insa biruinta vine de la Domnul. |
