| 1 Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -
| 1 Un ocarator este vinul, un zurbagiu bautura imbatatoare si oricine se lasa ademenit nu este intelept. |
| 2 Frica pe care o insuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuşi. -
| 2 Groaza pe care o insufla regele este ca racnetul leului; cel ce il intarata pacatuieste impotriva sa insusi. |
| 3 Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpânit de aprindere. -
| 3 Este o mare insusire pentru om sa se stapaneasca de la cearta si tot nebunul se intarata. |
| 4 Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vrea să strângă roade, dar nu este nimic! -
| 4 Toamna lenesul nu lucreaza, iar cand vine sa culeaga rodul la seceris, nimic nu afla. |
| 5 Sfaturile în inima omului sunt ca nişte ape adânci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -
| 5 O apa adanca este sfatul in inima omului, iar omul destept stie s-o scoata. |
| 6 Mulţi oameni îşi trâmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -
| 6 Multi oameni se lauda cu marinimia, dar un prieten adevarat cine-l afla? |
| 7 Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
| 7 Omul drept umbla pe calea lui fara prihana; fericiti sunt copiii care vin dupa el! |
| 8 Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -
| 8 Un rege care sta pe scaunul de judecata deosebeste cu ochii lui orice fapta rea. |
| 9 Cine poate zice: "Mi-am curăţat inima, sunt curat de păcatul meu"? -
| 9 Cine poate spune: Curatit-am inima mea; sunt curat de pacat? |
| 10 Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri sunt o scârbă înaintea Domnului. -
| 10 Doua feluri de greutati de cantarit si de masurat sunt uraciune inaintea Domnului. |
| 11 Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -
| 11 Copilul se da pe fata din lucrarile lui, daca purtarea lui este fara prihana si dreapta. |
| 12 Urechea care aude şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celălalt, Domnul le-a făcut. -
| 12 Urechea care aude si ochiul care vede, pe amandoua le-a zidit Domnul. |
| 13 Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii şi te vei sătura de pâine. -
| 13 Nu iubi somnul, ca sa nu ajungi sarac; tine ochii deschisi, numai asa vei fi indestulat de paine. |
| 14 "Rău! Rău!" zice cumpărătorul, şi plecând, se fericeşte. -
| 14 "Rau, rau!", zice cumparatorul, iar dupa ce pleaca se lauda. |
| 15 Este aur şi sunt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sunt un lucru scump. -
| 15 Chiar daca ai aur si pietre pretioase, dar o podoaba fara seaman sunt buzele chibzuite. |
| 16 Ia-i haina, căci s-a pus chezaş pentru altul; şi ţine-l zălog pentru alţii. -
| 16 Ia-i haina si fiindca s-a pus chezas pentru altul in locul celor straini, ia-l zalog. |
| 17 Pâinea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -
| 17 Buna e la gust painea agonisita cu inselaciune, dar dupa aceea gura se umple de pietricele. |
| 18 Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -
| 18 Planurile se intaresc prin sfaturi; lupta-te cu luare aminte. |
| 19 Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţine gura să nu te amesteci. -
| 19 Cine tradeaza taina umbla ca un defaimator si nu te intovarasi cu cel ce are mereu buzele deschise. |
| 20 Dacă cineva blestemă pe tatăl său şi pe mama sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunericului. -
| 20 Cel ce blesteama pe tatal sau si pe mama sa stinge sfesnicul in mijlocul intunericului. |
| 21 O moştenire repede câştigată de la început, nu va fi binecuvântată la sfârşit. -
| 21 O mostenire repede castigata de la inceput, la urma va fi fara binecuvantare. |
| 22 Nu zice: "Îi voi întoarce eu răul!" Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -
| 22 Nu spune: "Vreau sa rasplatesc cu rau!" Nadajduieste in Domnul si El iti va veni in ajutor. |
| 23 Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cântarul mincinos nu este un lucru bun. -
| 23 Greutatile nedrepte pentru cantarire sunt uraciune inaintea Domnului si cantarele inselatoare nu sunt decat un lucru rau. |
| 24 Domnul îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa?
| 24 De Domnul sunt hotarati pasii omului, caci cum ar putea omul sa priceapa calea lui? |
| 25 Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfântă, şi abia după ce a făcut juruinţa să se gândească. -
| 25 O cursa este pentru om sa afieroseasca Domnului ceva in graba si dupa ce a fagaduit sa-i para rau. |
| 26 Un împărat înţelept vântură pe cei răi şi trece cu roata peste ei. -
| 26 Un rege intelept simte pe cei fara de lege si lasa sa treaca roata peste ei. |
| 27 Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde până în fundul măruntaielor. -
| 27 Sufletul omului este un sfesnic de la Domnul; el cerceteaza toate camarile trupului. |
| 28 Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -
| 28 Iubirea si credinta pazesc pe rege si prin iubire isi sprijina tronul sau. |
| 29 Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrânilor sunt perii albi. -
| 29 Faima celor tineri este puterea lor si podoaba celor batrani parul lor carunt. |
| 30 Mijloacele de vindecare pentru cel rău sunt bătăile şi vânătăile până la rană. -
| 30 Ranile sangeroase sunt un leac pentru cel raufacator si lovituri care patrund pana inlauntrul trupului. |
