| 1 Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât un bogat cu buze stricate şi nebun. -
| 1 Mai de pret este saracul care umbla intru neprihanirea lui, decat un bogat cu buze viclene si nebun. |
| 2 Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte o nimereşte rău. -
| 2 Nestiinta sufletului nu este buna iar cel ce umbla repede da gres. |
| 3 Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cârteşte împotriva Domnului cu inima lui. -
| 3 Nebunia omului darama calea lui si inima lui se manie impotriva Domnului. |
| 4 Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -
| 4 Bogatia strange prieteni fara de numar, iar saracul se desparte chiar de prietenul sau. |
| 5 Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -
| 5 Martorul mincinos nu va ramane nepedepsit si cel ce spune lucruri neadevarate nu va scapa. |
| 6 Omul darnic are mulţi linguşitori şi toţi sunt prieteni cu cel ce dă daruri. -
| 6 Multi sunt cei ce lingusesc pe un om darnic si toti sunt prieteni ai celui ce da daruri. |
| 7 Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cât mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -
| 7 Toti fratii celui sarac il urasc; cat de mult prietenii lui se departeaza de el! El cauta vorbe (mangaietoare), dar nu le afla. |
| 8 Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -
| 8 Cel ce dobandeste intelepciune iubeste sufletul sau si cel ce tine cu tarie la pricepere afla fericirea. |
| 9 Martorul mincinos nu rămâne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni va pieri. -
| 9 Martorul mincinos nu ramane nepedepsit si cel ce spune lucruri neadevarate se va prabusi. |
| 10 Unui nebun nu-i şade bine să trăiască în desfătări, cu atât mai puţin unui rob să stăpânească peste voievozi. -
| 10 Nu-i sta bine celui fara de minte sa traiasca in desfatari, cu atat mai putin unui rob sa conduca peste capetenii. |
| 11 Înţelepciunea face pe om răbdător şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -
| 11 Intelepciunea domoleste mania omului si faima lui este iertarea greselilor. |
| 12 Mânia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -
| 12 Furia unui rege e ca racnetul unui leu, iar bunavointa lui este ca roua pe iarba. |
| 13 Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gâlcevitoare este ca o streaşină de pe care picură întruna. -
| 13 Un fiu neascultator este nenorocirea tatalui lui, iar certurile unei femei un jgheab care curge intruna. |
| 14 Casa şi averea le moştenim de la părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar de la Domnul. -
| 14 O casa si o avere sunt mostenire de la parinti, iar o femeie inteleapta este un dar de la Dumnezeu. |
| 15 Lenea te cufundă într-un somn adânc, şi sufletul molatic suferă de foame."
| 15 Lenea te face sa cazi in toropeala; sufletului trandav ii va fi foame. |
| 16 Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -
| 16 Cel ce ia seama la porunca isi pastreaza sufletul sau, iar cel ce dispretuieste cuvantul (Domnului) va muri. |
| 17 Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -
| 17 Cel ce are mila de sarman imprumuta Domnului si El ii va rasplati fapta lui cea buna. |
| 18 Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să-l omori. -
| 18 Pedepseste pe feciorul tau, cat mai este nadejde (de indreptare), dar nu ajunge pana acolo ca sa-l omori. |
| 19 Cel pe care-l apucă mânia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci, dacă-l scoţi din ea, va trebui să mai faci o dată lucrul acesta. -
| 19 Omul aprig la manie trebuie sa fie pedepsit; daca il cruti o data, trebuie sa incepi din nou. |
| 20 Ascultă sfaturile şi primeşte învăţătura ca să fii înţelept pe viitor! -
| 20 Asculta sfatul si primeste invatatura, ca sa fii intelept toata viata ta. |
| 21 Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărârea Domnului, aceea se împlineşte. -
| 21 Multe puneri la cale framanta inima omului, dar numai sfatul Domnului se implineste. |
| 22 Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decât un mincinos. -
| 22 Omul se face placut prin marinimia lui; mai de pret este un sarac bun decat un om mincinos. |
| 23 Frica de Domnul duce la viaţă, şi cel ce o are petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -
| 23 Frica de Dumnezeu duce la viata si ne indestulam fara sa fim loviti de nenorocire. |
| 24 Leneşul îşi vâră mâna în strachină şi n-o duce înapoi la gură. -
| 24 Lenesul intinde mana in blid si nu are putere s-o duca la gura. |
| 25 Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -
| 25 Loveste pe cel ce batjocoreste si cel fara de minte va deveni intelept; mustra pe cel intelept si el va pricepe stiinta. |
| 26 Cine jefuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mama sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -
| 26 Cel ce se poarta rau cu tatal sau si alunga (din casa) pe mama sa, este fiu aducator de ocara si de rusine. |
| 27 Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -
| 27 Inceteaza, fiul meu, sa asculti ademenirea si sa te lasi indepartat de invataturile intelepte. |
| 28 Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -
| 28 Martorul de nimic isi bate joc de dreptate si gura celor fara de lege inghite nelegiuirea. |
| 29 Pedepsele sunt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor. -
| 29 Pentru batjocoritori sunt gata toiege; loviturile sunt pentru spinarea celor nebuni. |
