| 1 Mai bine o bucată de pâine uscată, cu pace, decât o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -
| 1 Mai buna este o bucata de paine uscata in pace, decat o casa plina cu carne de jertfe, dar cu vrajba. |
| 2 Un argat cu minte stăpâneşte peste fiul care face ruşine şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
| 2 Un slujitor intelept e mai presus decat un fiu aducator de rusine; acela va imparti mostenirea eu fratii. |
| 3 Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile este Domnul. -
| 3 in topitoare se lamureste argintul si in cuptor aurul, dar cel ce incearca inimile este Domnul. |
| 4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -
| 4 Facatorul de rele ia aminte la buzele nedrepte, mincinosul pleaca urechea la limba cea rea. |
| 5 Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l-a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămâne nepedepsit. -
| 5 Cel ce isi bate joc de sarac defaima pe Ziditorul lui; cel ce se bucura de o nenorocire nu va ramane nepedepsit. |
| 6 Copiii copiilor sunt cununa bătrânilor, şi părinţii sunt slava copiilor lor. -
| 6 Cununa batranilor sunt nepotii, iar marirea fiilor sunt parintii lor. |
| 7 Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cât mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -
| 7 Nebunului nu-i sunt dragi cuvintele alese, cu atat mai mult unui om de seama vorbele mincinoase. |
| 8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: oriîncotro se întorc, izbândesc. -
| 8 Piatra nestemata este darul in ochii celui ce-l are; oriunde se intoarce (totul) ii merge in plin. |
| 9 Cine acoperă o greşeală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, dezbină pe prieteni. -
| 9 Cel ce acopera un pacat cauta prietenie, iar cine scoate la iveala un lucru (uitat) desparte pe prieteni. |
| 10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decât o sută de lovituri pe cel nebun. -
| 10 Certarea inraureste mai adanc pe omul intelept, decat o suta de lovituri pe cel nebun. |
| 11 Cel rău nu caută decât răscoală, dar un sol fără milă va fi trimis împotriva lui. -
| 11 Omul rau atata razvratirea; pentru aceasta un sol aprig va fi trimis impotriva lui. |
| 12 Mai bine să întâlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decât un nebun în timpul nebuniei lui. -
| 12 Mai degraba sa intalnesti o ursoaica lipsita de puii ei, decat un nebun in nebunia lui. |
| 13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu-i va părăsi răul casa. -
| 13 Cel ce rasplateste cu rau pentru bine nu va vedea departandu-se nenorocirea din casa lui. |
| 14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; de aceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -
| 14 Inceputul unei certe e ca slobozirea apei (dintr-un iezer); inainte de a se aprinde, da-te la o parte! |
| 15 Cel ce iartă pe vinovat şi osândeşte pe cel nevinovat, sunt amândoi o scârbă înaintea Domnului. -
| 15 Cel care achita pe cel vinovat si cel ce osandeste pe cel drept, amandoi sunt uraciune inaintea Domnului. |
| 16 La ce slujeşte argintul în mâna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?… Dar n-are minte. -
| 16 Ce folos aduc banii in mana celui nebun? Ar putea dobandi intelepciune, dar nu are pricepere. |
| 17 Prietenul adevărat iubeşte oricând, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -
| 17 Prietenul iubeste in orice vreme, iar in nenorocire el e ca un frate. |
| 18 Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -
| 18 Omul fara pricepere se prinde prin darnicia mainii lui; el se pune chezas pentru aproapele lui. |
| 19 Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -
| 19 Cine iubeste certurile iubeste pacatul; cel ce ridica glasul isi iubeste ruina. |
| 20 Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -
| 20 Cel ce are o inima vicleana nu afla fericirea si cel ce are o limba sireata da peste necaz. |
| 21 Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -
| 21 Cel ce da nastere unui nebun va avea o mare suparare si parintele nu are nici o bucurie pentru un fiu sarit din minte. |
| 22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mâhnit usucă oasele. -
| 22 O inima vesela este un leac minunat, pe cand un duh fara curaj usuca oasele. |
| 23 Cel rău primeşte daruri pe ascuns ca să sucească şi căile dreptăţii. -
| 23 Nelegiuitul primeste daruri scoase (pe ascuns) din san, ca sa abata cararile dreptatii. |
| 24 Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului. -
| 24 Omul priceput are inaintea ochilor lui intelepciunea, iar ochii celui nebun se uita la capatul pamantului. |
| 25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său şi amărăciune celei ce l-a născut. -
| 25 Feciorul nebun este necaz pentru tatal lui si amaraciune pentru maica lui. |
| 26 Nu este bine să osândeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -
| 26 Nu se cuvine sa pui la plata pe omul drept, nici sa osandesti pe cei nevinovati din pricina ca umbla drept. |
| 27 Cine îşi înfrânează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -
| 27 Cel ce isi stapaneste cuvintele sale are stiinta si cel ce isi tine cumpatul este un om priceput. |
| 28 Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţine gura. -
| 28 Chiar si nebunul, cand tace, trece drept intelept; cand inchide gura este asemenea unui om cuminte. |
