| 1 Un răspuns blând potoleşte mânia, dar o vorbă aspră aţâţă mânia.
| 1 Un raspuns bland domoleste mania, iar un cuvant aspru atata mania. |
| 2 Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -
| 2 Limba celor intelepti picura stiinta, tar gura celor nebuni revarsa prostie. |
| 3 Ochii Domnului sunt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -
| 3 Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind asupra celor buni si asupra celor rai. |
| 4 Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -
| 4 Limba dulce este pom al vietii, iar limba vicleana zdrobeste inima. |
| 5 Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -
| 5 Nebunul nu ia in seama invatatura tatalui sau, iar cine trage folos din certare se face mai intelept. |
| 6 În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în câştigurile celui rău este tulburare. -
| 6 In casa celui drept sunt comori fara de numar; in castigul celui fara de lege este tulburare. |
| 7 Buzele înţelepţilor seamănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -
| 7 Buzele celor intelepti raspandesc stiinta, dar inima celor nebuni nu. |
| 8 Jertfa celor răi este o scârbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -
| 8 Jertfa celor fara de lege este uraciune inaintea Domnului, iar rugaciunea celor drepti este placerea Lui. |
| 9 Calea celui rău este urâtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -
| 9 Calea celui nelegiuit este uraciune inaintea Domnului, dar El iubeste pe cel ce umbla dupa dreptate. |
| 10 Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -
| 10 O certare aspra capata ,el ce paraseste cararea; cel ce urgiseste mustrarea va muri. |
| 11 Locuinţa morţilor şi Adâncul sunt cunoscute Domnului, cu cât mai mult inimile oamenilor! -
| 11 Iadul si adancul sunt cunoscute Domnului, cu atat mai vartos inimile fiilor oamenilor. |
| 12 Batjocoritorului nu-i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -
| 12 Celui batjocoritor nu-i place dojana; de aceea el nu se indreapta spre cei intelepti. |
| 13 O inimă veselă înseninează faţa; dar când inima este tristă, duhul este mâhnit. -
| 13 O inima vesela insenineaza fata, iar cand inima e trista si duhul e fara de curaj. |
| 14 Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -
| 14 Inima inteleapta cauta stiinta, iar gura celor nebuni se simte multumita cu nebunia. |
| 15 Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat. -
| 15 Toate zilele celui sarac sunt rele, dar inima multumita este un ospat necurmat. |
| 16 Mai bine puţin, cu frică de Domnul, decât o mare bogăţie, cu tulburare! -
| 16 Mai bine putin intru frica lui Dumnezeu, decat vistierie mare si tulburare (multa). |
| 17 Mai bine un prânz de verdeţuri şi dragoste, decât un bou îngrăşat şi ură. -
| 17 Mai mult face o mancare de verdeturi si cu dragoste, decat un bou ingrasat si cu ura. |
| 18 Un om iute la mânie stârneşte certuri, dar cine este încet la mânie potoleşte neînţelegerile.
| 18 Omul manios atata cearta, pe cand cel domol linisteste aprinderea. |
| 19 Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -
| 19 Calea celui lenes e ca un gard de spini, iar calea celui silitor e neteda. |
| 20 Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mama sa. -
| 20 Fiul intelept bucura pe tatal sau, iar fiul nebun nu baga in seama pe maica lui. |
| 21 Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -
| 21 Nebunia este o bucurie pentru omul fara minte, iar cel intelept merge pe calea dreapta. |
| 22 Planurile nu izbutesc, când lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc când sunt mulţi sfetnici."
| 22 Punerile la cale nu se infaptuiesc unde lipseste chibzuirea, dar ele isi iau fiinta cu multi sfatuitori. |
| 23 Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -
| 23 Omul se bucura pentru un raspuns bun iesit din gura lui si cat e de buna vorba spusa la locul ei! |
| 24 Pentru cel înţelept, cărarea vieţii duce în sus, ca să-l abată de la Locuinţa morţilor, care este jos. -
| 24 Inteleptul merge pe cararea vietii ce duce in sus, ca sa ocoleasca drumul iadului care merge in jos. |
| 25 Domnul surpă casa celor mândri, dar întăreşte hotarele văduvei. -
| 25 Domnul prabuseste casa celor mandri si intareste hotarul vaduvei. |
| 26 Gândurile rele sunt urâte Domnului, dar cuvintele prietenoase sunt curate înaintea Lui. -
| 26 Gandurile cele rele sunt uraciune inaintea Domnului, iar cuvintele frumoase sunt curate (in ochii Lui). |
| 27 Cel lacom de câştig îşi tulbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -
| 27 Cel ce umbla dupa castig nedrept isi surpa casa lui, iar cel ce uraste mita va trai. |
| 28 Inima celui neprihănit se gândeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -
| 28 Inima celui drept chibzuieste ce sa raspunda, iar gura celor nelegiuiti imprastie rautati. |
| 29 Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -
| 29 Domnul se tine departe de cei nelegiuiti, dar asculta rugaciunea celor drepti. |
| 30 O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -
| 30 O privire binevoitoare inveseleste inima si o veste buna intareste oasele. |
| 31 Urechea care ia aminte la învăţăturile care duc la viaţă locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -
| 31 Urechea care asculta o dojana folositoare vietii isi are locasul printre cei intelepti. |
| 32 Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -
| 32 Cel ce leapada mustrarea isi urgiseste sufletul sau, iar cel ce ia aminte la dojana dobandeste intelepciune. |
| 33 Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -
| 33 Frica de Dumnezeu este invatatura si intelepciune, iar smerenia trece inaintea maririi. |
