| 1 Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărâmă cu înseşi mâinile ei. -
| 1 Femeile intelepte zidesc casa, iar cele nebune o darama cu mana lor. |
| 2 Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strâmbe, Îl nesocoteşte. -
| 2 Cel ce umbla intru dreptate se teme de Domnul, iar cel ce umbla pe cai strambe il dispretuieste. |
| 3 În gura nebunului este o nuia pentru mândria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
| 3 In gura celui nebun este varga mandriei lui; buzele pe cei intelepti ii pazesc. |
| 4 Unde nu sunt boi, ieslea rămâne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roade. -
| 4 Unde nu sunt boi, staulul este gol, insa puterea boilor aduce mult folos. |
| 5 Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni. -
| 5 Martorul care graieste adevarul nu minte, iar martorul mincinos spune numai minciuni. |
| 6 Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n-o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
| 6 Batjocoritorul cauta intelepciunea si nu o gaseste, iar pentru cel priceput stiinta este usoara. |
| 7 Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
| 7 Fugi dinaintea omului fara de minte, caci tu stii ca nu este nici o stiinta pe buzele lui. |
| 8 Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
| 8 Intelepciunea omului chibzuit este de a-si intelege calea lui; iar nebunia celor neintelepti este inselaciune. |
| 9 Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
| 9 Nebunul isi bate joc de jertfa pentru pacat, insa intre oamenii drepti este buna intelegere. |
| 10 Inima îşi cunoaşte necazurile şi niciun străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
| 10 Inima cunoaste amaraciunile sale, iar un strain nu poate imparti bucuriile ei. |
| 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
| 11 Casa celor fara de lege va fi distrusa, iar cortul celor drepti va inflori. |
| 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
| 12 Unele cai par drepte in ochii omului, dar sfarsitul lor sunt caile mortii. |
| 13 De multe ori chiar în mijlocul râsului inima poate fi mâhnită, şi bucuria poate sfârşi prin necaz. -
| 13 Chiar cand radem, inima se intristeaza; bucuria se sfarseste prin plangere. |
| 14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
| 14 Nelegiuitul se va satura de caile sale si omul bun de roadele sale. |
| 15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
| 15 Omul simplu crede toate vorbele; omul intelept vegheaza pasii sai. |
| 16 Înţeleptul se teme şi se abate de la rău, dar nesocotitul este îngâmfat şi fără frică. -
| 16 Inteleptul se teme si se fereste de rau, iar cel fara de minte isi iese din fire si se simte la adapost. |
| 17 Cine este iute la mânie face prostii, şi omul plin de răutate se face urât. -
| 17 Cel iute la manie savarseste nebunii, iar cel cumpanit se stapaneste. |
| 18 Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sunt încununaţi cu ştiinţă. -
| 18 Cei nepriceputi au parte de nebunie, pe cand cei intelepti sunt incununati cu stiinta. |
| 19 Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
| 19 Cei rai se pleaca inaintea celor buni si cei nelegiuiti stau la portile celor drepti. |
| 20 Săracul este urât chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
| 20 Saracul este dispretuit chiar si de prietenul lui, pe cand prietenii celui bogat sunt fara de numar. |
| 21 Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
| 21 Cel care nu baga in seama pe prietenul sau savarseste un pacat; iar cel ce se indura de sarmani e fericit. |
| 22 În adevăr, cei ce gândesc rău se rătăcesc, dar cei ce gândesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
| 22 Cu adevarat ratacesc cei ce planuiesc faradelegea, iar cei ce cugeta la lucruri bune au parte de milostivire si de adevar. |
| 23 Oriunde se munceşte este şi câştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
| 23 Orice osteneala duce la indestulare, iar cuvintele fara rost la lipsa. |
| 24 Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n-au altceva decât nebunie. -
| 24 Bogatia este o cununa pentru cei intelepti; iar coroana color nebuni este nebunia. |
| 25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
| 25 Martorul drept scapa suflete, iar cel viclean spune numai minciuni. |
| 26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
| 26 Intru frica lui Dumnezeu este nadejdea celui tare; fiii lui afla-vor (acolo) un liman. |
| 27 Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
| 27 Frica de Dumnezeu este un izvor de viata, ca sa putem scapa de cursele mortii. |
| 28 Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voievodului. -
| 28 Stralucirea unui rege se sprijina pe multimea poporului, iar lipsa de supusi este pieirea printului. |
| 29 Cine este încet la mânie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
| 29 Cel incet la manie este bogat in intelepciune, iar cel ce se manie degraba isi da pe fata nebunia. |
| 30 O inimă liniştită este viaţa trupului, dar pizma este putrezirea oaselor. -
| 30 O inima fara patima este viata trupului, pe cand pornirea patimasa este ca un cariu in oase. |
| 31 Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
| 31 Cel care apasa pe cel sarman defaima pe Ziditorul lui, dar cel ce are mila de sarac Il cinsteste. |
| 32 Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
| 32 Cel fara de lege este rasturnat de rautatea lui, iar cel drept gaseste scapare in neprihanirea lui. |
| 33 Înţelepciunea se odihneşte într-o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
| 33 Intelepciunea salasluieste in inima celui intelept, iar in inima celor nebuni nu se arata. |
| 34 Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
| 34 Dreptatea inalta un popor, in vreme ce pacatul este ocara popoarelor. |
| 35 Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară îl atinge mânia lui.
| 35 Bunavointa regelui este pentru sluga inteleapta, iar mania lui pentru cel ce ii face rusine. |
