| 1 Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n-ascultă mustrarea. -
| 1 Fiul intelept asculta de invatatura tatalui sau, iar cel batjocoritor nici de mustrare. |
| 2 Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de silnicie. -
| 2 Din rodul gurii sale omul mananca binele; pofta celor vicleni este silnicia. |
| 3 Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -
| 3 Cine isi pazeste gura isi pazeste sufletul sau; cel ce deschide prea tare buzele o face spre pieirea lui. |
| 4 Leneşul doreşte mult, şi totuşi, n-are nimic, dar cei harnici se satură. -
| 4 Sufletul celui lenes pofteste, insa in zadar. Numai sufletul celor silitori este indestulat. |
| 5 Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urât şi se acoperă de ruşine. -
| 5 Dreptul uraste cuvintele mincinoase; ticalosul aduce numai rusine si ocara. |
| 6 Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -
| 6 Dreptatea pazeste calea omului fara prihana, iar faradelegea e pricina ruinii celui pacatos. |
| 7 Unul face pe bogatul, şi n-are nimic, altul face pe săracul, şi are totuşi mari avuţii. -
| 7 Unii se dau drept bogati si n-au nimic, altii trec drept saraci, cu toate ca au multe averi. |
| 8 Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n-ascultă mustrarea. -
| 8 Bogatia cuiva slujeste la rascumpararea lui; cel sarac nu se teme nici chiar de amenintare. |
| 9 Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -
| 9 Lumina celor drepti lumineaza, pe cand sfesnicul celor fara de lege se stinge. |
| 10 Prin mândrie se aţâţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -
| 10 Mandria nu da prilej decat la cearta, intelepciunea se afla numai la cei ce primesc sfaturi. |
| 11 Bogăţia câştigată fără trudă scade, dar ce se strânge încetul cu încetul, creşte. -
| 11 Bogatia adunata in graba se imputineaza, numai cel ce-o aduna pe incetul o inmulteste. |
| 12 O nădejde amânată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -
| 12 Asteptarea prea indelungata imbolnaveste inima, iar dorinta implinita este pom al vietii. |
| 13 Cine nesocoteşte Cuvântul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -
| 13 Cel ce nu ia in seama cuvantul (lui Dumnezeu) este dat pierzarii, iar cel ce se teme de porunca Lui este rasplatit. |
| 14 Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -
| 14 Invatatura celui intelept este izvor de viata, ca sa putem scapa de cursele mortii. |
| 15 O minte sănătoasă câştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -
| 15 Buna intelegere rodeste har; calea celor vicleni este spre pieirea lor. |
| 16 Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -
| 16 Orice om intelept lucreaza cu chibzuinta, numai cel nebun isi desfasoara nebunia. |
| 17 Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -
| 17 Un sol ticalos cade in nenorocire, iar unul credincios aduce alinare. |
| 18 Sărăcia şi ruşinea sunt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -
| 18 De saracie si de rusine are parte cel ce nesocoteste certarea, iar cel ce primeste mustrarea va fi cinstit. |
| 19 Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urât să se lase de rău. -
| 19 Dorinta implinita multumeste sufletul, iar departarea de rau este uraciune pentru cei nebuni. |
| 20 Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -
| 20 Cel ce se insoteste cu cei intelepti ajunge intelept, iar cel ce se intovaraseste cu cei nebuni se face rau. |
| 21 Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire. -
| 21 Nenorocirea urmareste pe cei pacatosi, iar fericirea rasplateste pe cei drepti. |
| 22 Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sunt păstrate pentru cel neprihănit. -
| 22 Omul bun lasa mostenirea sa nepotilor sai, iar averea celui pacatos este sortita pentru cei drepti. |
| 23 Ogorul pe care-l desţeleneşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -
| 23 Aratura in telina, facuta de cei saraci, da hrana din belsug, insa averea se pierde din pricina nedreptatii. |
| 24 Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine-l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -
| 24 Cine cruta toiagul sau isi uraste copilul, iar cel care il iubeste il cearta la vreme. |
| 25 Cel neprihănit mănâncă până se satură, dar pântecele celor răi duce lipsă. -
| 25 Dreptul mananca si isi indestuleaza sufletul sau, iar pantecele celor fara de lege duce lipsa. |
