1 Cumpăna înşelătoare este urâtă Domnului, dar cântăreala dreaptă Îi este plăcută.
| 1 Cantarul stramb este urgisit de Domnul, si cantarirea dreapta este placerea Lui. |
2 Când vine mândria, vine şi ruşinea, dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
| 2 Daca vine mandria, va veni si ocara, iar intelepciunea este cu cei smeriti. |
3 Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cârmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
| 3 Neprihanirea poarta pe cei drepti, iar strambatatea prapadeste pe cei vicleni. |
4 În ziua mâniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.
| 4 La nimic nu foloseste bogatia in ziua maniei; numai dreptatea izbaveste de moarte. |
5 Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăşi răutatea lui.
| 5 Dreptatea netezeste calea celui fara prihana, iar cel fara de lege va cadea prin faradelegea lui. |
6 Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sunt prinşi de răutatea lor.
| 6 Dreptatea izbaveste pe cei drepti, iar cei vicleni vor fi prinsi prin pofta lor. |
7 La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.
| 7 La moartea omului drept ramane nadejdea, iar la moartea celui pacatos piere nadejdea. |
8 Cel neprihănit este scăpat din strâmtorare, şi cel rău îi ia locul.
| 8 Dreptul scapa din stramtorare, si cel fara de lege ii ia locul. |
9 Cu gura lui, omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sunt scăpaţi prin ştiinţă.
| 9 Faptuitorul de rele prabuseste cu gura pe aproapele lui, iar prin stiinta celor drepti va fi mantuit. |
10 Când le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi când pier cei răi, toţi strigă de veselie.
| 10 De propasirea celor drepti cetatea se bucura, iar cand pier cei fara de lege ea tresalta de veselie. |
11 Cetatea se înalţă prin binecuvântarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -
| 11 Prin binecuvantarea oamenilor drepti cetatea merge inainte, iar prin gura celor nelegiuiti ajunge ruina. |
12 Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -
| 12 Cel nepriceput urgiseste pe aproapele lui, iar omul cu buna-chibzuiala tace. |
13 Cine umblă cu bârfe dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s-a încredinţat. -
| 13 Graitorul de rele da pe fata lucruri de taina, iar omul cu duhul cumpanit le tine ascunse. |
14 Când nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -
| 14 Unde lipseste carmuirea, poporul cade; izbavirea sta in multimea sfetnicilor. |
15 Cui se pune chezaş pentru altul îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -
| 15 Celui ce se pune chezas pentru un strain ii merge rau; cel ce nu se pune chezas sta la adapost. |
16 O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -
| 16 Femeia cu purtare buna agoniseste cinstire, iar cea care uraste cinstea e o rusine. Nu lenesii ci silitorii agonisesc avere. |
17 Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi tulbură însăşi carnea lui. -
| 17 Omul milostiv isi face bine sufletului sau, pe cand cel fara mila isi chinuieste trupul sau. |
18 Cel rău dobândeşte un câştig înşelător, dar cel ce seamănă neprihănirea are o adevărată plată. -
| 18 Cel nelegiuit capata un castig inselator, iar cel ce seamana dreptatea, o rasplata adevarata. |
19 Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -
| 19 Cel ce umbla dupa dreptate ajunge la viata, iar cel ce fuge dupa rau, la moarte. |
20 Cei cu inima stricată sunt o scârbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sunt plăcuţi.
| 20 Pe cei cu inima vicleana ii urgiseste Domnul; placerea Lui este spre cei fara prihana. |
21 Hotărât: cel rău nu va rămâne nepedepsit, dar sămânţa celor neprihăniţi va fi scăpată.
| 21 Incetul cu incetul pacatosul nu va ramane nepedepsit, iar neamul celor drepti va fi mantuit. |
22 Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în râtul unui porc. -
| 22 Inel de aur in ratul porcului, asa este femeia frumoasa si fara minte. |
23 Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mânie. -
| 23 Dorinta celor drepti este bine; nadejdea celor fara de lege este mania lui Dumnezeu. |
24 Unul care dă cu mâna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decât să sărăcească. -
| 24 Unul da mereu si se imbogateste, altul se zgarceste afara din cale si saraceste. |
25 Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -
| 25 Cel ce binecuvinteaza va fi indestulat, iar cel ce blesteama va fi blestemat. |
26 Cine opreşte grâul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce-l vinde vine binecuvântarea. -
| 26 Cel ce tine graul este blestemat de popor, iar binecuvantarea (se revarsa) peste capul celui ce il vinde. |
27 Cine urmăreşte binele îşi câştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -
| 27 Cel ce cauta binele dobandeste bunavointa Domnului, iar cel ce umbla dupa rau va da peste el. |
28 Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -
| 28 Cel ce-si pune nadejdea in bogatia lui se vestejeste, iar cei drepti ca frunzisul odraslesc. |
29 Cine îşi tulbură casa va moşteni vânt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -
| 29 Cine isi tulbura casa lui culege vant, iar cel nebun va fi sluga celui intelept. |
30 Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept câştigă suflete. -
| 30 Rodul dreptatii este un pom al vietii, iar silnicia nimiceste viata. |
31 Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pământ; cu cât mai mult cel rău şi păcătos!
| 31 Daca cel drept este rasplatit pe pamant, cu cat mai mult cel nelegiuit si pacatos! |