| 1 Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mâhnirea mamei sale.
| 1 Pildele lui Solomon. Fiul intelept inveseleste pe tatal sau, iar cel nebun este supararea maicii lui. |
| 2 Comorile câştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte de la moarte.
| 2 Nu sunt de nici un folos comorile dobandite prin faradelege; numai dreptatea scapa de la moarte. |
| 3 Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
| 3 Domnul nu lasa sa piara de foame sufletul celui drept; insa el respinge lacomia celor fara de lege. |
| 4 Cine lucrează cu o mână leneşă sărăceşte, dar mâna celor harnici îmbogăţeşte.
| 4 Mana lenesilor pricinuieste saracie, iar mana celor intelepti aduna avutii. |
| 5 Cine strânge vara este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.
| 5 Cel ce aduna in timpul verii este un om prevazator, iar cel care doarme in vremea secerisului este de ocara. |
| 6 Pe capul celui neprihănit sunt binecuvântări, dar gura celor răi ascunde silnicie.
| 6 Binecuvantarea Domnului vine pe capul celui drept, iar ocara acopera fata celor fara de lege. |
| 7 Pomenirea celui neprihănit este binecuvântată, dar numele celor răi putrezeşte. -
| 7 Pomenirea celui drept este spre binecuvantare, iar numele celor nelegiuiti va fi blestemat. |
| 8 Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
| 8 Cel cu inima inteleapta primeste sfaturile, iar cel nebun graieste vorbe spre pieirea lui. |
| 9 Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strâmbe se dă singur de gol. -
| 9 Cel ce umbla intru neprihanire umbla pe cale sigura, iar cel ce umbla pe cai laturalnice va fi dat de gol. |
| 10 Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
| 10 Cel ce clipeste din ochi va fi pricina de suparare; iar cel care cearta cu inima buna asaza pacea. |
| 11 Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde silnicie. -
| 11 Izvor de viata este gura celui drept, dar gura celor fara de lege, izvor de nedreptate. |
| 12 Ura stârneşte certuri, dar dragostea acoperă toate greşelile. -
| 12 Ura aduce cearta, iar dragostea acopere toate cusururile. |
| 13 Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -
| 13 Pe buzele omului priceput se afla intelepciunea; toiagul este pentru spatele celui lipsit de chibzuinta. |
| 14 Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -
| 14 Cei intelepti ascund stiinta, iar gura celui fara de socotinta este o nenorocire apropiata. |
| 15 Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi este sărăcia lor. -
| 15 Avutia este pentru cel bogat o cetate intarita; nenorocirea celor sarmani este saracia lor. |
| 16 Cel neprihănit îşi întrebuinţează câştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -
| 16 Agonisita celui drept este spre viata; roadele celui fara de lege spre pacat; |
| 17 Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -
| 17 Cel ce pazeste invatatura apuca pe calea vietii, iar cel ce leapada certarea rataceste. |
| 18 Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspândeşte bârfele este un nebun. -
| 18 Cel care ascunde ura are buze mincinoase; cel ce raspandeste defaimarea este un nebun. |
| 19 Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -
| 19 Multimea cuvintelor nu scuteste de pacatuire, iar cel ce-si tine buzele lui este un om intelept. |
| 20 Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -
| 20 Limba omului drept este argint curat, dar inima celor fara de lege este lucru de putin pret. |
| 21 Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n-au judecată. -
| 21 Buzele celui drept calauzesc pe multi oameni, iar cei nebuni mor din pricina ca nu sunt priceputi. |
| 22 Binecuvântarea Domnului îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -
| 22 Numai binecuvantarea Domnului imbogateste, iar truda zadarnica nu aduce spor. |
| 23 Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -
| 23 Ca o pricina de bucurie este pentru nebun savarsirea unei fapte rusinoase; la fel este cu intelepciunea pentru omul priceput. |
| 24 Celui rău de ce se teme aceea i se întâmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -
| 24 De ceea ce se teme cel nelegiuit nu scapa, iar cererea celor drepti (Dumnezeu) o implineste. |
| 25 Cum trece vârtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii veşnice. -
| 25 Precum trece furtuna, asa piere si cel fara de lege, iar dreptul este ca o temelie neclintita. |
| 26 Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce-l trimite. -
| 26 Precum este otetul pentru dinti si fumul pentru ochi, asa este omul lenes pentru cei ce-l pun la treaba. |
| 27 Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sunt scurtaţi. -
| 27 Frica de Dumnezeu lungeste zilele (omului), iar anii celor fara de lege sunt putini. |
| 28 Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -
| 28 Nadejdea celor drepti este numai bucurie, iar nadejdea celor pacatosi sfarseste in rau. |
| 29 Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -
| 29 Calea Domnului este o intaritura pentru cel desavarsit si o prabusire pentru cei ce savarsesc faradelegi. |
| 30 Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -
| 30 Niciodata cel drept nu se va clatina, iar cei nelegiuiti nu vor locui pamantul. |
| 31 Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -
| 31 Gura celui drept rodeste intelepciune, iar limba urzitoare de rele aduce pierzare. |
| 32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.
| 32 Buzele celui drept cunosc bunavoirea, iar gura pacatosilor strambatatea. |
