| 1 În a douăzeci şi patra zi a aceleiaşi luni, copiii lui Israel s-au adunat, îmbrăcaţi în saci şi presăraţi cu ţărână, pentru ţinerea unui post.
| 1 In ziua de douazeci si patru a acestei luni s-au adunat toti fiii lui Israel, imbracati cu sac si cu capetele presarate cu cenusa, ca sa posteasca. |
| 2 Cei ce erau din neamul lui Israel, despărţindu-se de toţi străinii, au venit şi şi-au mărturisit păcatele lor şi fărădelegile părinţilor lor.
| 2 Si osebindu-se cei ce erau din neamul lui Israel de toti cei de alt neam, au venit de si-au marturisit pacatele lor si faradelegile parintilor lor. |
| 3 După ce au şezut jos, au citit în cartea Legii Domnului Dumnezeului lor a patra parte din zi; şi altă a patra parte din zi şi-au mărturisit păcatele şi s-au închinat înaintea Domnului Dumnezeului lor.
| 3 Si dupa ce s-au asezat la locurile lor, li s-a citit din cartea legii Domnului Dumnezeului lor un sfert de zi, iar alt sfert de zi si-au marturisit pacatele lor si s-au inchinat Domnului Dumnezeului lor. |
| 4 Iosua, Bani, Cadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Bani şi Chenani s-au suit pe scaunul leviţilor şi au strigat cu glas tare către Domnul Dumnezeul lor.
| 4 Apoi Iosua, Binui, Cadmiel, Sebania, Buni, Serebia, Baani si Chenani s-au urcat pe podetul levitilor si au strigat cu glas mare catre Domnul Dumnezeul lor; |
| 5 Şi leviţii, Iosua, Cadmiel, Bani, Haşabnia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis: "Sculaţi-vă şi binecuvântaţi pe Domnul Dumnezeul vostru, din veşnicie în veşnicie! "Binecuvântat să fie Numele Tău cel slăvit, care este mai presus de orice binecuvântare şi de orice laudă!
| 5 Si levitii Iosua, Cadmiel, Bani, Hasabneia, Serebia, Hodia, Sebania si Petahia au zis: "Sculati-va si binecuvantati pe Domnul Dumnezeul vostru din veac in veac!" "Dumnezeule - a zis Ezdra - slaveasca-se numele Tau cel slavit si mai presus de urice lauda si slavire! |
| 6 Tu, Doamne, numai Tu ai făcut cerurile, cerurile cerurilor şi toată oştirea lor, şi pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viaţă tuturor acestor lucruri, şi oştirea cerurilor se închină înaintea Ta.
| 6 Numai Tu esti Domn si numai Tu ai facut cerurile, cerurile cerurilor si toata ostirea lor, pamantul si toate cele de pe el, marile si toate cele ce se cuprind in ele; Tu dai viata la toate si tie se inchina ostirea cerurilor. |
| 7 Tu, Doamne Dumnezeule, ai ales pe Avram, l-ai scos din Ur din Haldeea şi i-ai pus numele Avraam.
| 7 Tu, Doamne Dumnezeule ai ales pe Avram, l-ai scos din Urul Caldeii si i-ai dat numele de Avraam. |
| 8 Tu ai găsit inima lui credincioasă înaintea Ta, ai făcut legământ cu el şi ai făgăduit că vei da seminţei lui ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, iebusiţilor şi ghirgasiţilor. Şi Ţi-ai ţinut cuvântul, căci eşti drept.
| 8 Tu ai gasit ca inima lui e credincioasa inaintea Ta, Tu ai facut legamant cu el si Tu ai fagaduit sa dai urmasilor lui tara Canaanului, a Heteilor, a Amoreilor, a Ferezeilor, a Iebuseilor si a Ghergheseilor; si Tu Ti-ai tinut cuvantul, pentru ca Tu esti drept. |
| 9 Tu ai văzut necazul părinţilor noştri în Egipt şi le-ai auzit strigătele la Marea Roşie.
| 9 Tu ai vazut necazul parintilor nostri in Egipt si ai auzit strigatele lor la Marea Rosie. |
| 10 Ai făcut semne şi minuni împotriva lui faraon, împotriva tuturor slujitorilor lui şi împotriva întregului popor din ţara lui, pentru că ştiai cu câtă îngâmfare se purtaseră faţă de părinţii noştri, şi Ţi-ai arătat slava Ta cum se vede astăzi.
| 10 Tu ai facut semne si minuni inaintea lui Faraon, impotriva tuturor slugilor lui si impotriva intregului popor din tara lui, pentru ca Tu ai vazut cu cata rautate s-au purtat ei cu parintii nostri si ti-ai facut nume pana in ziua de astazi. |
| 11 Ai despărţit marea înaintea lor, şi au trecut pe uscat prin mijlocul mării: dar ai prăbuşit în adânc, ca o piatră în fundul apelor, pe cei ce-i urmăreau.
| 11 Tu ai despartit marea inaintea parintilor nostri si au trecut prin mijlocul marii ca pe uscat, dar i-ai cufundat in adanc, cum se cufunda o piatra in apa, pe cei ce-i urmareau. |
| 12 I-ai călăuzit ziua printr-un stâlp de nor, şi noaptea printr-un stâlp de foc care le lumina drumul pe care aveau să-l urmeze.
| 12 Tu i-ai povatuit ziua cu stalp de nor si noaptea cu stalp de foc si le-ai luminat calea pe care aveau sa mearga. |
| 13 Te-ai coborât pe muntele Sinai, le-ai vorbit din înălţimea cerurilor şi le-ai dat porunci drepte, legi adevărate, învăţături şi orânduiri minunate.
| 13 Tu Te-ai pogorat pe muntele Sinai, le-ai grait din inaltimea cerurilor si le-ai dat porunci drepte; legi ale adevarului, invataturi si oranduiri minunate. |
| 14 Le-ai făcut cunoscut Sabatul Tău cel sfânt şi le-ai dat prin robul Tău Moise, porunci, învăţături şi o Lege.
| 14 Tu le-ai aratat odihna Ta cea sfanta si le-ai scris prin Moise, sluga Ta, porunci, randuieli si lege. |
| 15 Le-ai dat, de la înălţimea cerurilor, pâine când le era foame şi ai scos apă din stâncă atunci când le era sete. Şi le-ai spus să intre în stăpânirea ţării pe care juraseşi că le-o vei da.
| 15 Tu le-ai dat din inaltimea cerului paine, cand au flamanzit si le-ai scos apa din piatra, cand au insetat, si le-ai zis sa intre si sa mosteneasca tara pe care cu juramant le-ai fagaduit-o. |
| 16 Dar părinţii noştri s-au îngâmfat şi şi-au înţepenit grumazul. N-au urmat poruncile Tale,
| 16 Dar parintii nostri s-au indaratnicit si si-au invartosat cerbicia lor; n-au ascultat poruncile Tale, nici s-au supus si au uitat minunile pe care le-ai facut pentru ei. |
| 17 n-au vrut să asculte şi au dat uitării minunile pe care le făcuseşi pentru ei. Şi-au înţepenit grumazul; şi, în răzvrătirea lor, şi-au pus o căpetenie ca să se întoarcă în robia lor. Dar Tu, Tu eşti un Dumnezeu gata să ierţi, îndurător şi milostiv, încet la mânie şi bogat în bunătate. Şi nu i-ai părăsit,
| 17 Invartosatu-si-au cerbicia lor si in razvratirea lor si-au ales o capetenie, ca sa se intoarca in robia lor; dar Tu, fiind Dumnezeu iubitor si iertator, negrabnic la manie si bogat in mila si indurare, nu i-ai parasit. |
| 18 nici chiar atunci când şi-au făcut un viţel turnat şi au zis: "Iată Dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!", şi s-au dedat la mari ocări faţă de Tine.
| 18 Chiar cand si-au facut un vitel turnat si au zis: "Iata dumnezeul tau care te-a scos din Egipt!" si s-au dedat la hule mari impotriva Ta, |
| 19 În îndurarea Ta fără margini, nu i-ai părăsit în pustiu, şi stâlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua pe drum, nici stâlpul de foc să le lumineze noaptea drumul pe care aveau să-l urmeze.
| 19 In nemarginita Ta indurare, nu i-ai parasit in pustiu si stalpul de nor n-a incetat sa-i calauzeasca ziua in calea lor, nici stalpul de foc sa le lumineze noaptea drumul ce faceau. |
| 20 Le-ai dat Duhul Tău cel bun ca să-i facă înţelepţi; n-ai îndepărtat mana Ta de la gura lor şi le-ai dat apă să-şi potolească setea.
| 20 Trimisu-le-ai Duhul Tau cel bun, ca sa-i intelepteasca; nu ai lipsit gura lor de mana Ta si in setea lor le-ai dat apa. |
| 21 Patruzeci de ani ai avut grijă să-i hrăneşti în pustiu, şi n-au dus lipsă de nimic, hainele nu li s-au învechit, şi picioarele nu li s-au umflat.
| 21 Timp de patruzeci de ani i-ai hranit in pustie si nimic nu le-a lipsit; hainele lor nu s-au invechit, nici incaltamintele lor nu s-au rupt. |
| 22 Le-ai dat în mână împărăţii şi popoare ale căror ţinuturi le-ai împărţit între ei, şi au stăpânit ţara lui Sihon, împăratul Hesbonului, şi ţara lui Og, împăratul Basanului.
| 22 Le-ai dat regate si popoare le-ai impartit si au pus stapanire pe tara lui Sihon, regele Hesbonului si pe pamantul lui Og, regele Vasanului. |
| 23 Le-ai înmulţit fiii ca stelele cerurilor şi i-ai adus în ţara despre care spuseseşi părinţilor lor că au s-o ia în stăpânire.
| 23 Tu ai inmultit pe fiii lui ca stelele cerului si i-ai dus in tara de care ai spus parintilor lor ca o vor mosteni. |
| 24 Şi fiii lor au intrat şi au luat ţara în stăpânire; ai smerit înaintea lor pe locuitorii ţării, canaaniţii, şi i-ai dat în mâinile lor, împreună cu împăraţii şi popoarele ţării, ca să le facă ce le place.
| 24 Si fiii lor au intrat si au mostenit tara aceea; ai supus inaintea lor pe locuitorii pamantului aceluia, pe Canaanei si i-ai dat pe acestia in mana lor cu regele si cu tot poporul bastinas, ca sa le faca ce vor vrea. |
| 25 Au ajuns stăpâni pe cetăţi întărite şi pe pământuri roditoare; au stăpânit case pline de tot felul de bunătăţi, puţuri săpate, vii, măslini şi pomi roditori din belşug; au mâncat, s-au săturat, s-au îngrăşat şi au trăit în desfătări, prin bunătatea Ta cea mare.
| 25 Si s-au facut ei stapani peste cetati tari si peste pamantul roditor, peste case pline de toate bunatatile, fantani sapate in piatra, vii, maslini si pomi roditori din belsug; si au mancat si s-au saturat si s-au ingrasat traind in desfatari prin bunatatea Ta. |
| 26 Totuşi ei s-au răsculat şi s-au răzvrătit împotriva Ta. Au aruncat Legea Ta la spatele lor, au ucis pe prorocii Tăi, care-i rugau fierbinte să se întoarcă la Tine, şi s-au dedat la mari ocări faţă de Tine.
| 26 Dar ei s-au ridicat si s-au razvratit impotriva Ta; au aruncat legea Ta la spate; pe proorocii Tai care-i indemnau sa se intoarca la Tine i-au ucis; si ti-au adus hule mari. |
| 27 Atunci i-ai lăsat în mâinile vrăjmaşilor lor, care i-au apăsat. Dar, în vremea necazului lor, au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit de la înălţimea cerurilor şi, în îndurarea Ta cea mare, le-ai dat izbăvitori, care i-au scăpat din mâinile vrăjmaşilor lor.
| 27 Atunci Tu i-ai dat in mainile vrajmasilor lor, care i-au apasat. Dar in vremea necazului lor au strigat catre Tine si Tu i-ai auzit din inaltimea cerurilor si, in mila Ta cea mare, le-ai trimis izbavitori ca sa-i izbaveasca din mainile vrajmasilor lor. |
| 28 Când au avut odihnă, au început iarăşi să facă rău înaintea Ta. Atunci i-ai lăsat în mâinile vrăjmaşilor lor, care i-au stăpânit. Dar din nou au strigat către Tine; şi Tu i-ai auzit de la înălţimea cerurilor şi, în marea Ta îndurare, i-ai izbăvit de mai multe ori.
| 28 Iar daca s-au odihnit, au inceput iar sa faca rau inaintea Ta. Atunci Tu i-ai dat din nou in mana vrajmasilor lor ca sa-i stapaneasca. Si ei din nou au strigat catre Tine si Tu i-ai auzit din inaltimea cerurilor si, in mila Ta cea mare, i-ai izbavit de multe ori. |
| 29 I-ai rugat fierbinte să se întoarcă la Legea Ta; dar ei au stăruit în îngâmfarea lor, n-au ascultat de poruncile Tale, au păcătuit împotriva orânduirilor Tale, care fac viu pe cel ce le împlineşte, Ţi-au întors spatele cu îndărătnicie, şi-au înţepenit grumazul şi n-au ascultat.
| 29 I-ai povatuit sa se intoarca la legea Ta, dar ei s-au indaratnicit si n-au ascultat poruncile Tale, ci au pacatuit impotriva poruncilor care dau viata celui ce le implineste si si-au indarjit spinarea lor si cerbicia lor si-au invartosat-o si nu s-au supus. |
| 30 I-ai îngăduit astfel mulţi ani, le-ai dat înştiinţări prin Duhul Tău, prin proroci, şi tot n-au luat aminte. Atunci i-ai dat în mâinile unor popoare străine.
| 30 Tu insa, asteptand intoarcerea lor, i-ai ingaduit multi ani si le-ai desteptat luarea-aminte prin Duhul Tau si prin proorocii Tai, dar ei nu si-au plecat urechea. Atunci i-ai dat in mana popoarelor straine. |
| 31 Dar, în marea Ta îndurare, nu i-ai nimicit şi nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milostiv şi îndurător.
| 31 Dar, in mila Ta cea mare, nu i-ai starpit, nici nu i-ai parasit, caci Tu esti un Dumnezeu milos si indurat. |
| 32 Şi acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeule mare, puternic şi înfricoşat, Tu care Îţi ţii legământul Tău de îndurare, nu privi ca puţin lucru toate suferinţele prin care am trecut noi, împăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, prorocii noştri, părinţii noştri şi tot poporul Tău, din vremea împăraţilor Asiriei până în ziua de azi.
| 32 Si acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare, puternic si infricosator, Cel ce tii legamantul Tau si faci mila, nu socoti ca putin lucru suferintele ce am indurat noi, regii nostri, capeteniile noastre, preotii nostri, proorocii nostri, parintii nostri si tot poporul Tau din vremea regilor Asiriei pana in ziua aceasta. |
| 33 Tu ai fost drept în tot ce ni s-a întâmplat, căci Te-ai arătat credincios, iar noi am făcut rău.
| 33 Tu esti drept in toate cate ne-au ajuns, caci Tu ai fost credincios, iar noi am facut rau. |
| 34 Împăraţii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri şi părinţii noştri n-au păzit Legea şi n-au dat ascultare nici poruncilor, nici înştiinţărilor pe care li le dădeai.
| 34 Regii nostri, capeteniile noastre, preotii nostri si parintii nostri n-au pazit legea Ta si n-au luat aminte nici la poruncile Tale, nici la indemnurile ce le-ai dat. |
| 35 Când erau stăpâni, în mijlocul multelor binefaceri pe care li le dădeai, în ţara întinsă şi roditoare pe care le-o dăduseşi, nu Ţi-au slujit şi nu s-au abătut de la faptele lor rele.
| 35 Cat au fost in regatul lor in mijlocul binefacerilor Tale, intr-o tara larga si roditoare pe care le-ai dat-o Tu, ei nu ti-au slujit tie, nici nu s-au intors de la faptele lor cele urate. |
| 36 Şi astăzi, iată-ne robi! Iată-ne robi pe pământul pe care l-ai dat părinţilor noştri pentru ca să se bucure de roadele şi de bunurile lui!
| 36 Si astazi iata suntem robi si tara ce Tu ai dat-o parintilor nostri, ca sa se bucure de roadele ei si de bunatatile ei, |
| 37 El îşi înmulţeşte roadele pentru împăraţii cărora ne-ai supus din pricina păcatelor noastre; ei stăpânesc după plac asupra trupurilor noastre şi asupra vitelor noastre, şi suntem într-o mare strâmtorare!"
| 37 Ea isi inmulteste astazi roadele pentru regii carora ne-ai supus pentru pacatele noastre. Ei domnesc peste noi si peste vitele noastre, dupa bunul lor plac si noi ne aflam in necaz mare. |
| 38 Pentru toate acestea, noi am încheiat un legământ, pe care l-am făcut în scris. Şi căpeteniile noastre, leviţii noştri şi preoţii noştri şi-au pus pecetea pe el.
| 38 Pentru toate acestea facem legamant pe care si noi insine cu iscalitura, si capeteniile, levitii si preotii nostri il intaresc cu pecetea". |
