| 1 Vai de mine! Căci parcă sunt la strângerea poamelor şi la strângerea bobiţelor după culesul strugurilor: nu mai este niciun strugure de mâncare, nici cea dintâi smochină dorită de sufletul meu!
| 1 Vai mie! Caci am ajuns ca dupa culesul fructelor de vara, ca dupa culesul viilor! Nu se mai afla nici un strugure de mancare, nici o smochina timpurie pe care o doreste sufletul meu! |
| 2 S-a dus omul de bine din ţară şi nu mai este niciun om cinstit printre oameni; toţi stau la pândă ca să verse sânge, fiecare întinde o cursă fratelui său.
| 2 Om cucernic nu mai este in tara si nici un om drept pe pamant; toti pandesc sa verse sange, unii intind cursa altora. |
| 3 Mâinile lor sunt îndreptate să facă rău: cârmuitorul cere daruri, judecătorul cere plată, cel mare îşi arată pe faţă ce doreşte cu lăcomie, şi astfel merg mână-n mână.
| 3 Mainile lor sunt gata sa savarseasca raul: capetenia cere daruri, judecatorul cere plata si cel mare graieste dupa pofta sufletului sau. |
| 4 Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decât un tufiş de spini. Ziua vestită de toţi prorocii Tăi, pedeapsa Ta se apropie! Atunci va fi uluiala lor.
| 4 Cel mai bun dintre ei este ca un spin, cel mai cinstit dintre ei este mai rau decat un gard de maracini. Ziua vestita de strajile Tale, ziua pedepsirii Tale a sosit; acum ei vor fi in mare tulburare! |
| 5 Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzeşte-ţi uşa gurii de cea care îţi stă în braţe!
| 5 Nu va incredeti in prieteni si in cel de aproape nu va puneti nadejdea si de aceea care se sprijina pe pieptul tau pazeste cuvintele gurii tale! |
| 6 Căci fiul batjocoreşte pe tatăl, fata se scoală împotriva mamei ei, nora, împotriva soacrei sale; vrăjmaşii omului sunt cei din casa lui! -
| 6 Caci feciorul defaima pe tatal sau si fiica se scoala impotriva mamei sale; iar dusmanii omului sunt cei din casa lui. |
| 7 Eu însă voi privi spre Domnul, îmi voi pune nădejdea în Dumnezeul mântuirii mele; Dumnezeul meu mă va asculta.
| 7 Ci eu numai spre Domnul voi atinti privirea, in Domnul Dumnezeul meu imi voi pune nadejdea si Dumnezeul meu ma va asculta. |
| 8 Nu te bucura de mine, vrăjmaşă, căci, chiar dacă am căzut, mă voi scula iarăşi, chiar dacă stau în întuneric, totuşi Domnul este lumina mea!
| 8 Nu te bucura de mine, vrajmasa mea, caci daca eu cad, ma scol, iar cand stau in intuneric, Domnul este lumina mea. |
| 9 Voi suferi mânia Domnului, căci am păcătuit împotriva Lui - până ce El îmi va apăra pricina şi-mi va face dreptate; El mă va scoate la lumină, şi voi privi dreptatea Lui.
| 9 Indura-voi mania Domnului, caci am pacatuit impotriva Lui, pana cand El va judeca pricina mea si imi va face dreptate; El ma va scoate la lumina si voi privi dreptatea Lui. |
| 10 Când va vedea vrăjmaşa mea lucrul acesta, va fi acoperită de ruşine, ea care-mi zicea: "Unde este Domnul Dumnezeul tău?" Ochii mei îşi vor vedea dorinţa împlinită faţă de ea. Atunci ea va fi călcată în picioare ca noroiul de pe uliţă.
| 10 Sa vada vrajmasa mea si sa se ascunda de rusine, ea care-mi spunea: "Unde este Domnul Dumnezeul tau?" Ochii mei se vor uita la ea, si ea va fi calcata in picioare ca noroiul de pe ulite. |
| 11 În ziua când îţi vor zidi iarăşi zidurile, în ziua aceea ţi se vor lărgi hotarele.
| 11 Vine ziua cand zidurile tale vor fi zidite iarasi, cand nu va mai fi nici o lege din acestea. |
| 12 În ziua aceea, vor veni la tine, din Asiria până în Egipt, din Egipt până la Râu, de la o mare la alta, şi de la un munte la altul.
| 12 In ziua aceea vor veni la tine din Asiria si din cetatile Egiptului, din Egipt si pana la Eufrat, de la o mare si pana la cealalta si de la un munte pana la altul. |
| 13 Dar mai întâi ţara va fi pustiită din pricina locuitorilor ei, în urma faptelor lor rele.
| 13 Tara se va preface in pustiu din pricina locuitorilor ei, ca pret al purtarii lor. |
| 14 Paşte-Ţi poporul cu toiagul Tău, paşte turma moştenirii Tale care locuieşte singură în pădurea din mijlocul Carmelului; ca să pască pe Basan şi în Galaad, ca în zilele de altădată.
| 14 Paste poporul cu toiagul tau, turma mostenirii tale, cea care salasluieste singura in padure, in mijlocul Carmelului! Sa pasca in Vasan si in Galaad ca in zilele cele de altadata! |
| 15 "Îţi voi arăta lucruri minunate, zice Domnul, ca în ziua când ai ieşit din ţara Egiptului."
| 15 Ca in ziua cand ai iesit din tara Egiptului iti voi arata lucruri minunate! |
| 16 Neamurile vor vedea lucrul acesta şi se vor ruşina, cu toată puterea lor; vor pune mâna la gură şi îşi vor astupa urechile.
| 16 Vedea-vor neamurile si se vor rusina, cu toata puterea lor; vor pune mana la gura, iar urechile lor vor fi cuprinse de surzenie. |
| 17 Vor linge pulberea ca şarpele; vor ieşi tremurând ca târâtoarele pământului, afară din cetăţuile lor, vor veni pline de frică înaintea Domnului Dumnezeului nostru şi se vor teme de Tine.
| 17 Vor linge pulbere ca serpii, ca si taratoarele pamantului vor fi cuprinse de spaima, iesind din ascunzisurile lor; vor veni tremurand catre Domnul Dumnezeul nostru si se vor infricosa de Tine. |
| 18 Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea şi treci cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Tale? - El nu-Şi ţine mânia pe vecie, ci Îi place îndurarea!
| 18 Cine este Dumnezeu ca Tine, Care ierti faradelegea si treci cu vederea pacatele restului mostenirii Tale? Mania Lui nu tine totdeauna, caci El iubeste indurarea. |
| 19 El va avea iarăşi milă de noi, va călca în picioare nelegiuirile noastre, şi vei arunca în fundul mării toate păcatele lor.
| 19 Si milostiveste-Te iarasi spre noi si faradelegile noastre calca-le in picioare! Arunca in adancul marii toate pacatele noastre. |
| 20 Vei da cu credincioşie lui Iacov şi vei ţine cu îndurare faţă de Avraam ce ai jurat părinţilor noştri în zilele de odinioară.
| 20 Pastreaza credinciosia fagaduita lui Iacob si indurarea pe care ai aratat-o lui Avraam, precum ai jurat catre parintii nostri in zilele de odinioara. |
