| 1 În vremea aceea, cârmuitorul Irod a auzit vorbindu-se despre Isus;
| 1 In vremea aceea, a auzit tetrarhul Irod de vestea ce se dusese despre Iisus. |
| 2 şi a zis slujitorilor săi: "Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morţi, şi de aceea se fac minuni prin el."
| 2 Si a zis slujitorilor sai: Acesta este Ioan Botezatorul; el s-a sculat din morti si de aceea se fac minuni prin el. |
| 3 Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi-l pusese în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip;
| 3 Caci Irod, prinzand pe Ioan, l-a legat si l-a pus in temnita, pentru Irodiada, femeia lui Filip, fratele sau. |
| 4 pentru că Ioan îi zicea: "Nu-ţi este îngăduit s-o ai de nevastă."
| 4 Caci Ioan ii zicea lui: Nu ti se cuvine s-o ai de sotie. |
| 5 Irod ar fi vrut să-l omoare, dar se temea de norod, pentru că norodul privea pe Ioan ca pe un proroc.
| 5 Si voind sa-l ucida, s-a temut de multime, ca-l socotea pe el ca prooroc. |
| 6 Dar, când se prăznuia ziua naşterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeţilor şi a plăcut lui Irod.
| 6 Iar praznuind Irod ziua lui de nastere, fiica Irodiadei a jucat in mijloc si i-a placut lui Irod. |
| 7 De aceea i-a făgăduit cu jurământ că îi va da orice va cere.
| 7 De aceea, cu juramant i-a fagaduit sa-i dea orice va cere. |
| 8 Îndemnată de mama sa, ea a zis: "Dă-mi aici, într-o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!"
| 8 Iar ea, indemnata fiind de mama sa, a zis: Da-mi, aici pe tipsie, capul lui Ioan Botezatorul. |
| 9 Împăratul s-a întristat; dar din pricina jurămintelor sale şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i-l dea.
| 9 Si regele s-a intristat, dar, pentru juramant si pentru cei care sedeau cu el la masa, a poruncit sa i se dea. |
| 10 Şi a trimis să taie capul lui Ioan în temniţă.
| 10 Si a trimis si a taiat capul lui Ioan, in temnita. |
| 11 Capul a fost adus într-o farfurie şi dat fetei, care l-a dus la mama sa.
| 11 Si capul lui a fost adus pe tipsie si a fost dat fetei, iar ea l-a dus mamei sale. |
| 12 Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat şi s-au dus de au dat de ştire lui Isus.
| 12 Si, venind ucenicii lui, au luat trupul lui si l-au inmormantat si s-au dus sa dea de stire lui Iisus. |
| 13 Isus, când a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într-o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într-un loc pustiu. Noroadele, când au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s-au luat după El pe jos.
| 13 Iar Iisus, auzind, S-a dus de acolo singur, cu corabia, in loc pustiu dar, afland, multimile au venit dupa El, pe jos, din cetati. |
| 14 Când a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s-a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi.
| 14 Si iesind, a vazut multime mare si I S-a facut mila de ei si a vindecat pe bolnavii lor. |
| 15 Când s-a înserat, ucenicii s-au apropiat de El şi I-au zis: "Locul acesta este pustiu, şi vremea iată că a trecut; dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mâncare."
| 15 Iar cand s-a facut seara, ucenicii au venit la El si I-au zis: locul este pustiu si vremea iata a trecut; deci, da drumul multimilor ca sa se duca in sate, sa-si cumpere mancare. |
| 16 "N-au nevoie să plece", le-a răspuns Isus, "daţi-le voi să mănânce."
| 16 Iisus insa le-a raspuns: N-au trebuinta sa se duca; dati-le voi sa manance. |
| 17 Dar ei I-au zis: "N-avem aici decât cinci pâini şi doi peşti."
| 17 Iar ei I-au zis: Nu avem aici decat cinci paini si doi pesti. |
| 18 Şi El le-a zis: "Aduceţi-i aici la Mine."
| 18 Si El a zis: Aduceti-Mi-le aici. |
| 19 Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.
| 19 Si poruncind sa se aseze multimile pe iarba si luand cele cinci paini si cei doi pesti si privind la cer, a binecuvantat si, frangand, a dat ucenicilor painile, iar ucenicii multimilor. |
| 20 Toţi au mâncat şi s-au săturat; şi s-au ridicat douăsprezece coşuri pline cu rămăşiţele de firimituri.
| 20 Si au mancat toti si s-au saturat si au strans ramasitele de faramituri, douasprezece cosuri pline. |
| 21 Cei ce mâncaseră erau cam la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.
| 21 Iar cei ce mancasera erau ca la cinci mii de barbati, afara de femei si de copii. |
| 22 Îndată după aceea, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, până va da drumul noroadelor.
| 22 Si indata Iisus a silit pe ucenici sa intre in corabie si sa treaca inaintea Lui, pe tarmul celalalt, pana ce El va da drumul multimilor. |
| 23 După ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înnoptase, şi El era singur acolo.
| 23 Iar dand drumul multimilor, S-a suit in munte, ca sa Se roage singur. Si, facandu-se seara, era singur acolo. |
| 24 În timpul acesta, corabia era învăluită de valuri în mijlocul mării; căci vântul era împotrivă.
| 24 Iar corabia era acum la multe stadii departe de pamant, fiind invaluita de valuri, caci vantul era impotriva. |
| 25 Când se îngâna ziua cu noaptea, Isus a venit la ei, umblând pe mare.
| 25 Iar la a patra straja din noapte, a venit la ei Iisus, umbland pe mare. |
| 26 Când L-au văzut ucenicii umblând pe mare, s-au înspăimântat şi au zis: "Este o nălucă!" Şi, de frică, au ţipat.
| 26 Vazandu-L umbland pe mare, ucenicii s-au inspaimantat, zicand ca e naluca si de frica au strigat. |
| 27 Isus le-a zis îndată: "Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi!"
| 27 Dar El le-a vorbit indata, zicandu-le: Indrazniti, Eu sunt; nu va temeti! |
| 28 "Doamne", I-a răspuns Petru, "dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape."
| 28 Iar Petru, raspunzand, a zis: Doamne, daca esti Tu, porunceste sa vin la Tine pe apa. |
| 29 "Vino!", i-a zis Isus. Petru s-a coborât din corabie şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus.
| 29 El i-a zis: Vino. Iar Petru, coborandu-se din corabie, a mers pe apa si a venit catre Iisus. |
| 30 Dar, când a văzut că vântul era tare, s-a temut; şi, fiindcă începea să se afunde, a strigat: "Doamne, scapă-mă!"
| 30 Dar vazand vantul, s-a temut si, incepand sa se scufunde, a strigat, zicand: Doamne, scapa-ma! |
| 31 Îndată, Isus a întins mâna, l-a apucat şi i-a zis: "Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit?"
| 31 Iar Iisus, intinzand indata mana, l-a apucat si a zis: Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit? |
| 32 Şi după ce au intrat în corabie, a stat vântul.
| 32 Si suindu-se ei in corabie, s-a potolit vantul. |
| 33 Cei ce erau în corabie au venit de s-au închinat înaintea lui Isus şi I-au zis: "Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!"
| 33 Iar cei din corabie I s-au inchinat, zicand: Cu adevarat Tu esti Fiul lui Dumnezeu. |
| 34 După ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului.
| 34 Si, trecand dincolo, au venit in pamantul Ghenizaretului. |
| 35 Oamenii din locul acela, care cunoşteau pe Isus, au trimis să dea de ştire în toate împrejurimile şi au adus la El pe toţi bolnavii.
| 35 Si, cunoscandu-L, oamenii locului aceluia au trimis in tot acel tinut si au adus la El pe toti bolnavii. |
| 36 Bolnavii Îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi câţi s-au atins s-au vindecat.
| 36 Si-L rugau ca numai sa se atinga de poala hainei Lui; si cati se atingeau se vindecau. |
