| 1 Au ajuns pe celălalt ţărm al mării, în ţinutul gadarenilor.
| 1 Si a venit de cealalta parte a marii in tinutul Gadarenilor. |
| 2 Când a ieşit Isus din corabie, L-a întâmpinat îndată un om care ieşea din morminte, stăpânit de un duh necurat.
| 2 Iar dupa ce a iesit din corabie, indata L-a intampinat, din morminte, un om cu duh necurat, |
| 3 Omul acesta îşi avea locuinţa în morminte, şi nimeni nu mai putea să-l ţină legat, nici chiar cu un lanţ.
| 3 Care isi avea locuinta in morminte, si nimeni nu putea sa-l lege nici macar in lanturi, |
| 4 Căci de multe ori fusese legat cu picioarele în obezi şi cu cătuşe la mâini, dar rupsese cătuşele şi sfărâmase obezile, şi nimeni nu-l putea domoli.
| 4 Pentru ca de multe ori fiind legat in obezi si lanturi, el rupea lanturile, si obezile le sfarama, si nimeni nu putea sa-l potoleasca; |
| 5 Totdeauna, zi şi noapte, stătea în morminte şi pe munţi, ţipând şi tăindu-se cu pietre.
| 5 Si neincetat noaptea si ziua era prin morminte si prin munti, strigand si taindu-se cu pietre. |
| 6 Când a văzut pe Isus de departe, a alergat, I s-a închinat
| 6 Iar vazandu-L de departe pe Iisus, a alergat si s-a inchinat Lui. |
| 7 şi a strigat cu glas tare: "Ce am eu a face cu Tine, Isuse, Fiul Dumnezeului celui Preaînalt? Te jur în Numele lui Dumnezeu, să nu mă chinuieşti!"
| 7 Si strigand cu glas puternic, a zis: Ce ai cu mine, Iisuse, Fiule al lui Dumnezeu Celui Preainalt? Te jur pe Dumnezeu sa nu ma chinuiesti. |
| 8 Căci Isus îi zicea: "Duh necurat, ieşi afară din omul acesta!"
| 8 Caci ii zicea: Iesi duh necurat din omul acesta. |
| 9 "Care-ţi este numele?", l-a întrebat Isus. "Numele meu este "legiune", a răspuns el, "pentru că suntem mulţi."
| 9 Si l-a intrebat: Care iti este numele? Si I-a raspuns: Legiune este numele meu, caci suntem multi. |
| 10 Şi Îl ruga stăruitor să nu-i trimită afară din ţinutul acela.
| 10 Si Il rugau mult sa nu-i trimita afara din acel tinut. |
| 11 Acolo, lângă munte, era o turmă mare de porci care păşteau.
| 11 Iar acolo, langa munte, era o turma mare de porci, care pastea. |
| 12 Şi dracii L-au rugat şi au zis: "Trimite-ne în porcii aceia, ca să intrăm în ei."
| 12 Si L-au rugat, zicand: Trimite-ne pe noi in porci, ca sa intram in ei. |
| 13 Isus le-a dat voie. Şi duhurile necurate au ieşit şi au intrat în porci; şi turma s-a repezit de pe râpă în mare: erau aproape două mii, şi s-au înecat în mare.
| 13 Si El le-a dat voie. Atunci, iesind, duhurile necurate au intrat in porci si turma s-a aruncat de pe tarmul inalt, in mare. Si erau ca la doua mii si s-au inecat in mare. |
| 14 Porcarii au fugit şi au dat de ştire în cetate şi prin satele vecine. Oamenii au ieşit să vadă ce s-a întâmplat.
| 14 Iar cei care-i pasteau au fugit si au vestit in cetate si prin sate. Si au venit oamenii sa vada ce s-a intamplat. |
| 15 Au venit la Isus, şi iată pe cel ce fusese îndrăcit şi avusese legiunea de draci, şezând jos îmbrăcat şi întreg la minte; şi s-au înspăimântat.
| 15 Si s-au dus la Iisus si au vazut pe cel demonizat sezand jos, imbracat si intreg la minte, el care avusese legiune de demoni, si s-au infricosat. |
| 16 Cei ce văzuseră cele întâmplate le-au povestit tot ce se petrecuse cu cel îndrăcit şi cu porcii.
| 16 Iar cei ce au vazut le-au povestit cum a fost cu demonizatul si despre porci. |
| 17 Atunci au început să roage pe Isus să plece din ţinutul lor.
| 17 Si ei au inceput sa-L roage sa se duca din hotarele lor. |
| 18 Pe când Se suia El în corabie, omul care fusese îndrăcit Îl ruga să-l lase să rămână cu El.
| 18 Iar intrand El in corabie, cel ce fusese demonizat Il ruga ca sa-l ia cu El. |
| 19 Isus nu i-a dat voie, ci i-a zis: "Du-te acasă la ai tăi şi povesteşte-le tot ce ţi-a făcut Domnul şi cum a avut milă de tine."
| 19 Iisus insa nu l-a lasat, ci i-a zis: Mergi in casa ta, la ai tai, si spune-le cate ti-a facut tie Domnul si cum te-a miluit. |
| 20 El a plecat şi a început să vestească prin Decapole tot ce-i făcuse Isus. Şi toţi se minunau.
| 20 Iar el s-a dus si a inceput sa vesteasca in Decapole cate i-a facut Iisus lui; si toti se minunau. |
| 21 După ce a trecut Isus iarăşi de cealaltă parte cu corabia, s-a adunat mult norod în jurul Lui. El stătea lângă mare.
| 21 Si trecand Iisus cu corabia iarasi de partea cealalta, s-a adunat la El multime multa si era langa mare. |
| 22 Atunci a venit unul din fruntaşii sinagogii, numit Iair. Cum L-a văzut, fruntaşul s-a aruncat la picioarele Lui
| 22 Si a venit unul din mai-marii sinagogilor, anume Iair, si vazandu-L pe Iisus, a cazut la picioarele Lui, |
| 23 şi I-a făcut următoarea rugăminte stăruitoare: "Fetiţa mea trage să moară; rogu-Te, vino de-Ţi pune mâinile peste ea, ca să se facă sănătoasă şi să trăiască."
| 23 Si L-a rugat mult, zicand: Fiica mea este pe moarte, ci, venind, pune mainile tale peste ea, ca sa scape si sa traiasca. |
| 24 Isus a plecat împreună cu el. Şi după El mergea mult norod şi-L îmbulzea.
| 24 Si a mers cu el. Si multime multa il urma pe Iisus Si Il imbulzea. |
| 25 Şi era o femeie care de doisprezece ani avea o scurgere de sânge.
| 25 Si era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sange. |
| 26 Ea suferise mult de la mulţi doctori; cheltuise tot ce avea, şi nu simţise nicio uşurare; ba încă îi era mai rău.
| 26 Si multe indurase de la multi doctori, cheltuindu-si toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergand inspre mai rau. |
| 27 A auzit vorbindu-se despre Isus, a venit pe dinapoi prin mulţime şi s-a atins de haina Lui.
| 27 Auzind ea cele despre Iisus, a venit in multime si pe la spate s-a atins de haina Lui. |
| 28 Căci îşi zicea ea: "Dacă aş putea doar să mă ating de haina Lui, mă voi tămădui."
| 28 Caci isi zicea: De ma voi atinge macar de haina Lui, ma voi vindeca! |
| 29 Şi îndată a secat izvorul sângelui ei. Şi a simţit în tot trupul ei că s-a tămăduit de boală.
| 29 Si indata izvorul sangelui ei a incetat si ea a simtit in trup ca s-a vindecat de boala. |
| 30 Isus a cunoscut îndată că o putere ieşise din El; şi, întorcându-Se spre mulţime, a zis: "Cine s-a atins de hainele Mele?"
| 30 Si indata, cunoscand Iisus in Sine puterea iesita din El, intorcandu-Se catre multime, a intrebat: Cine s-a atins de Mine? |
| 31 Ucenicii I-au zis: "Vezi că mulţimea Te îmbulzeşte şi mai zici: "Cine s-a atins de Mine?"
| 31 Si I-au zis ucenicii Lui: Vezi multimea imbulzindu-Te si zici: Cine s-a atins de Mine? |
| 32 El Se uita de jur împrejur să vadă pe cea care făcuse lucrul acesta.
| 32 Si Se uita imprejur sa vada pe aceea care facuse aceasta. |
| 33 Femeia, înfricoşată şi tremurând, căci ştia ce se petrecuse în ea, a venit de s-a aruncat la picioarele Lui şi I-a spus tot adevărul.
| 33 Iar femeia, infricosandu-se si tremurand, stiind ce i se facuse, a venit si a cazut inaintea Lui si I-a marturisit tot adevarul; |
| 34 Dar Isus i-a zis: "Fiică, credinţa ta te-a mântuit; du-te în pace şi fii tămăduită de boala ta."
| 34 Iar El i-a zis: Fiica, credinta ta te-a mantuit, mergi in pace si fii sanatoasa de boala ta! |
| 35 Pe când vorbea El încă, iată că vin nişte oameni de la fruntaşul sinagogii care-i spun: "Fiica ta a murit; pentru ce mai superi pe Învăţătorul?"
| 35 Inca vorbind El, au venit unii de la mai-marele sinagogii, zicand: Fiica ta a murit. De ce mai superi pe Invatatorul? |
| 36 Dar Isus, fără să ţină seamă de cuvintele acestea, a zis fruntaşului sinagogii: "Nu te teme, crede numai!"
| 36 Dar Iisus, auzind cuvantul ce s-a grait, a zis mai-marelui sinagogii: Nu te teme. Crede numai. |
| 37 Şi n-a îngăduit nimănui să-L însoţească, afară de Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui Iacov.
| 37 Si n-a lasat pe nimeni sa mearga cu El, decat numai pe Petru si pe Iacov si pe Ioan, fratele lui Iacov. |
| 38 Au ajuns la casa fruntaşului sinagogii. Acolo Isus a văzut o zarvă, şi pe unii care plângeau şi se tânguiau mult.
| 38 Si au venit la casa mai-marelui sinagogii si a vazut tulburare si pe cei ce plangeau si se tanguiau mult. |
| 39 A intrat înăuntru şi le-a zis: "Pentru ce faceţi atâta zarvă şi pentru ce plângeţi? Copila n-a murit, ci doarme."
| 39 Si intrand, le-a zis: De va tulburati si plangeti? Copila n-a murit, ci doarme. |
| 40 Ei îşi băteau joc de El. Atunci, după ce i-a scos afară pe toţi, a luat cu El pe tatăl copilei, pe mama ei şi pe cei ce-L însoţiseră şi a intrat acolo unde zăcea copila.
| 40 Si-L luau in ras. Iar El, scotandu-i pe toti afara, a luat cu Sine pe tatal copilei, pe mama ei si pe cei ce il insoteau si a intrat unde era copila. |
| 41 A apucat-o de mână şi i-a zis: "Talita, cumi", care tălmăcit înseamnă: "Fetiţo, scoală-te îţi zic!"
| 41 Si apucand pe copila de mana, i-a grait: Talita kumi, care se talcuieste: Fiica, tie zic, scoala-te! |
| 42 Îndată fetiţa s-a sculat şi a început să umble; căci era de doisprezece ani. Ei au rămas încremeniţi.
| 42 Si indata s-a sculat copila si umbla, caci era de doisprezece ani. Si s-au mirat indata cu uimire mare. |
| 43 Isus le-a poruncit cu tărie să nu ştie nimeni lucrul acesta; şi a zis să dea de mâncare fetiţei.
| 43 Dar El le-a poruncit, cu staruinta, ca nimeni sa nu afle de aceasta. Si le-a zis sa-i dea copilei sa manance. |
