1 Isus a început iarăşi să înveţe pe norod lângă mare. Fiindcă se adunase foarte mult norod la El, S-a suit şi a şezut într-o corabie, pe mare; iar tot norodul stătea pe ţărm lângă mare.
| 1 Si iarasi a inceput Iisus sa invete, langa mare, si s-a adunat la El multime foarte multa, incat El a intrat in corabie si sedea pe mare, iar toata multimea era langa mare, pe uscat. |
2 Apoi a început să-i înveţe multe lucruri în pilde; şi, în învăţătura pe care le-o dădea, le spunea:
| 2 Si-i invata multe in pilde, si in invatatura Sa le zicea: |
3 "Ascultaţi! Iată, semănătorul a ieşit să semene.
| 3 Ascultati: Iata, iesit-a semanatorul sa semene. |
4 Pe când semăna, o parte din sămânţă a căzut lângă drum: au venit păsările şi au mâncat-o.
| 4 Si pe cand semana el, o samanta a cazut langa cale si pasarile cerului au venit si au mancat-o. |
5 O altă parte a căzut pe un loc stâncos, unde n-avea mult pământ: a răsărit îndată, pentru că n-a dat de un pământ adânc;
| 5 Si alta a cazut pe loc pietros, unde nu avea pamant mult, si indata a rasarit, pentru ca nu avea pamant mult. |
6 dar, când a răsărit soarele, s-a pălit; şi, pentru că n-avea rădăcină, s-a uscat.
| 6 Si cand s-a ridicat soarele, s-a vestejit si, neavand radacina, s-a uscat. |
7 O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat-o şi n-a dat rod.
| 7 Alta samanta a cazut in spini, a crescut, dar spinii au inabusit-o si rod n-a dat. |
8 O altă parte a căzut în pământ bun: a dat rod, care se înălţa şi creştea; şi a adus: una treizeci, alta şaizeci, şi alta o sută."
| 8 Si altele au cazut pe pamantul cel bun si, inaltandu-se si crescand, au dat roade si au adus: una treizeci, alta saizeci, alta o suta. |
9 Apoi a zis: "Cine are urechi de auzit să audă."
| 9 Si zicea: Cine are urechi de auzit sa auda. |
10 Când a fost singur, cei ce erau în jurul Lui împreună cu cei doisprezece L-au întrebat despre pilde.
| 10 Iar cand a fost singur, cei ce erau langa El, impreuna cu cei doisprezece, Il intrebau despre pilde. |
11 "Vouă", le-a zis El, "v-a fost dat să cunoaşteţi taina Împărăţiei lui Dumnezeu; dar pentru cei ce sunt afară din numărul vostru, toate lucrurile sunt înfăţişate în pilde;
| 11 Si le-a raspuns: Voua va e dat sa cunoasteti taina imparatiei lui Dumnezeu, dar pentru cei de afara totul se face in pilde, |
12 pentru ca, "măcar că privesc, să privească şi să nu vadă, şi măcar că aud, să audă şi să nu înţeleagă, ca nu cumva să se întoarcă la Dumnezeu şi să li se ierte păcatele."
| 12 Ca uitandu-se, sa priveasca si sa nu vada, si, auzind, sa nu inteleaga, ca nu cumva sa se intoarca si sa fie iertati. |
13 El le-a mai zis: "Nu înţelegeţi pilda aceasta? Cum veţi înţelege atunci toate celelalte pilde?
| 13 Si le-a zis: Nu pricepeti pilda aceasta? Dar cum veti intelege toate pildele? |
14 Semănătorul seamănă Cuvântul.
| 14 Semanatorul seamana cuvantul. |
15 Cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută lângă drum sunt aceia în care este semănat Cuvântul; dar după ce l-au auzit, vine Satana îndată şi ia Cuvântul semănat în ei.
| 15 Cele de langa cale sunt aceia in care se seamana cuvantul, si, cand il aud, indata vine satana si ia cuvantul cel semanat in inimile lor. |
16 Tot aşa, cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută în locurile stâncoase sunt aceia care, când aud Cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie;
| 16 Cele semanate pe loc pietros sunt aceia care, cand aud cuvantul, il primesc indata cu bucurie, |
17 dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la o vreme; şi cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el.
| 17 Dar n-au radacina in ei, ci tin pana la un timp; apoi cand se intampla stramtorare sau prigoana pentru cuvant, indata se smintesc. |
18 Alţii sunt cei înfăţişaţi prin sămânţa căzută între spini; aceştia sunt cei ce aud Cuvântul;
| 18 Si cele semanate intre spini sunt cei ce asculta cuvantul, |
19 dar năvălesc în ei grijile lumii, înşelăciunea bogăţiilor şi poftele altor lucruri, care îneacă Cuvântul şi-l fac astfel neroditor.
| 19 Dar grijile veacului si inselaciunea bogatiei si poftele dupa celelalte, patrunzand in ei, inabusa cuvantul si il fac neroditor. |
20 Alţii apoi sunt înfăţişaţi prin sămânţa căzută în pământ bun. Aceştia sunt cei ce aud Cuvântul, îl primesc şi fac rod: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută."
| 20 Iar cele semanate pe pamantul cel bun sunt cei ce aud cuvantul si-l primesc si aduc roade: unul treizeci, altul saizeci si altul o suta. |
21 El le-a mai zis: "Oare lumina este adusă ca să fie pusă sub baniţă sau sub pat? Nu este adusă ca să fie pusă în sfeşnic?
| 21 Si le zicea: Se aduce oare faclia ca sa fie pusa sub obroc sau sub pat? Oare nu ca sa fie pusa in sfesnic? |
22 Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit şi nimic tăinuit care nu va ieşi la lumină.
| 22 Caci nu e nimic ascuns ca sa nu se dea pe fata; nici n-a fost ceva tainuit, decat ca sa vina la aratare. |
23 Dacă are cineva urechi de auzit, să audă."
| 23 Cine are urechi de auzit sa auda. |
24 El le-a mai zis: "Luaţi seama la ce auziţi. Cu ce măsură veţi măsura, vi se va măsura: şi vi se va da şi mai mult.
| 24 Si le zicea: Luati seama la ce auziti: Cu ce masura masurati, vi se va masura; iar voua celor ce ascultati, vi se va da si va va prisosi. |
25 Căci celui ce are i se va da; dar de la cel ce n-are se va lua şi ce are."
| 25 Caci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, si ce are i se va lua. |
26 El a mai zis: "Cu Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci când aruncă un om sămânţa în pământ;
| 26 Si zicea: Asa este imparatia lui Dumnezeu, ca un om care arunca samanta in pamant, |
27 fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua, sămânţa încolţeşte şi creşte fără să ştie el cum.
| 27 Si doarme si se scoala, noaptea si ziua, si samanta rasare si creste, cum nu stie el. |
28 Pământul rodeşte singur: întâi un fir verde, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic;
| 28 Pamantul rodeste de la sine: mai intai pai, apoi spic, dupa aceea grau deplin in spic. |
29 şi când este copt rodul, pune îndată secera în el, pentru că a venit secerişul."
| 29 Iar cand rodul se coace, indata trimite secera, ca a sosit secerisul. |
30 El a mai zis: "Cu ce vom asemăna Împărăţia lui Dumnezeu sau prin ce pildă o vom înfăţişa?
| 30 Si zicea: Cum vom asemana imparatia lui Dumnezeu, sau in ce pilda o vom inchipui? |
31 Se aseamănă cu un grăunte de muştar care, când este semănat în pământ, este cea mai mică dintre toate seminţele de pe pământ;
| 31 Cu grauntele de mustar care, cand se seamana in pamant, este mai mic decat toate semintele de pe pamant; |
32 dar, după ce a fost semănat, creşte şi se face mai mare decât toate zarzavaturile şi face ramuri mari, aşa că păsările cerului îşi pot face cuiburi la umbra lui."
| 32 Dar, dupa ce s-a semanat, creste si se face mai mare decat toate legumele si face ramuri mari, incat sub umbra lui pot sa salasluiasca pasarile cerului. |
33 Isus le vestea Cuvântul prin multe pilde de felul acesta, după cum erau ei în stare să-l priceapă.
| 33 Si cu multe pilde ca acestea le graia cuvantul dupa cum puteau sa inteleaga. |
34 Nu le vorbea deloc fără pildă; dar, când era singur la o parte, lămurea ucenicilor Săi toate lucrurile.
| 34 Iar fara pilda nu le graia; si ucenicilor Sai le lamurea toate, deosebi. |
35 În aceeaşi zi, seara, Isus le-a zis: "Să trecem în partea cealaltă."
| 35 Si in ziua aceea, cand s-a inserat, a zis catre ei: Sa trecem pe tarmul celalalt. |
36 După ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat în corabia în care se afla şi aşa cum era. Împreună cu El mai erau şi alte corăbii.
| 36 Si lasand ei multimea, L-au luat cu ei in corabie, asa cum era, caci erau cu El si alte corabii. |
37 S-a stârnit o mare furtună de vânt care arunca valurile în corabie, aşa că mai că se umplea corabia.
| 37 Si s-a pornit o furtuna mare de vant si valurile se pravaleau peste corabie, incat corabia era aproape sa se umple. |
38 Şi El dormea la cârmă pe căpătâi. Ucenicii L-au deşteptat şi I-au zis: "Învăţătorule, nu-Ţi pasă că pierim?"
| 38 Iar Iisus era la partea dindarat a corabiei, dormind pe capatai. L-au desteptat si I-au zis: Invatatorule, nu-Ti este grija ca pierim? |
39 El S-a sculat, a certat vântul şi a zis mării: "Taci! Fără gură!" Vântul a stat şi s-a făcut o linişte mare.
| 39 Si El, sculandu-Se, a certat vantul si a poruncit marii: Taci! Inceteaza! Si vantul s-a potolit si s-a facut liniste mare. |
40 Apoi le-a zis: "Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Tot n-aveţi credinţă?"
| 40 Si le-a zis lor: Pentru ce sunteti asa de fricosi? Cum de nu aveti credinta? |
41 I-a apucat o mare frică şi ziceau unii către alţii: "Cine este Acesta de Îl ascultă chiar şi vântul şi marea?"
| 41 Si s-au infricosat cu frica mare si ziceau unul catre altul: Cine este oare, Acesta, ca si vantul si marea I se supun? |