| 1 Într-una din acele zile, când învăţa Isus norodul în Templu şi propovăduia Evanghelia, au venit deodată la El preoţii cei mai de seamă şi cărturarii cu bătrânii
| 1 Si intr-una din zile, pe cand Iisus invata poporul in templu si binevestea, au venit arhiereii si carturarii, impreuna cu batranii, |
| 2 şi I-au zis: "Spune-ne, cu ce putere faci Tu aceste lucruri sau cine Ţi-a dat puterea aceasta?"
| 2 Si, vorbind, au zis catre El: Spune noua, cu ce putere faci acestea, sau cine este Cel ce Ti-a dat aceasta putere? |
| 3 Drept răspuns, El le-a zis: "Am să vă pun şi Eu o întrebare. Spuneţi-Mi:
| 3 Iar El, raspunzand, a zis catre ei: Va voi intreba si Eu pe voi un cuvant, si spuneti-Mi: |
| 4 Botezul lui Ioan venea din cer sau de la oameni?"
| 4 Botezul lui Ioan era din cer sau de la oameni? |
| 5 Dar ei cugetau astfel între ei: "Dacă răspundem: "Din cer", va zice: "Atunci de ce nu l-aţi crezut?"
| 5 Si ei cugetau in sinea lor, zicand: Daca vom spune: Din cer, va zice: Pentru ce n-ati crezut in el? |
| 6 Şi dacă răspundem: "De la oameni", tot norodul ne va ucide cu pietre; căci este încredinţat că Ioan era un proroc."
| 6 Iar daca vom zice: De la oameni, tot poporul ne va ucide cu pietre, caci este incredintat ca Ioan a fost prooroc. |
| 7 Atunci au răspuns că nu ştiu de unde venea botezul lui Ioan.
| 7 Si au raspuns ca nu stiu de unde. |
| 8 Şi Isus le-a zis: "Nici Eu n-am să vă spun cu ce putere fac aceste lucruri."
| 8 Si Iisus le-a zis: Nici Eu nu va spun voua cu ce putere fac acestea. |
| 9 Apoi a început să spună norodului pilda aceasta: "Un om a sădit o vie, a arendat-o unor vieri şi a plecat într-o altă ţară, pentru o vreme îndelungată.
| 9 Si a inceput sa spuna catre popor pilda aceasta: Un om a sadit vie si a dat-o lucratorilor si a plecat departe pentru multa vreme. |
| 10 La vremea roadelor, a trimis la vieri un rob, ca să-i dea partea lui din rodul viei. Vierii l-au bătut şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
| 10 Si la timpul potrivit, a trimis la lucratori o sluga ca sa-i dea din rodul viei. Lucratorii insa, batand-o, au trimis-o fara nimic. |
| 11 A mai trimis un alt rob; ei l-au bătut şi pe acela, l-au batjocorit şi l-au trimis înapoi cu mâinile goale.
| 11 Si a trimis apoi alta sluga, dar ei, batand-o si pe aceea si batjocorind-o, au trimis-o fara nimic. |
| 12 A mai trimis un al treilea rob; ei l-au rănit şi pe acela şi l-au scos afară.
| 12 Si a trimis apoi pe a treia; iar ei, ranind-o si pe aceea, au alungat-o. |
| 13 Stăpânul viei a zis: "Ce să fac? Am să trimit pe fiul meu preaiubit; poate că îl vor primi cu cinste."
| 13 Si stapanul viei a zis: Ce voi face? Voi trimite pe fiul meu cel iubit; poate se vor rusina de el. |
| 14 Dar vierii, când l-au văzut, s-au sfătuit între ei şi au zis: "Iată moştenitorul; veniţi să-l ucidem, ca moştenirea să fie a noastră."
| 14 Iar lucratorii, vazandu-l, s-au vorbit intre ei, zicand: Acesta este mostenitorul; sa-l omoram ca mostenirea sa fie a noastra. |
| 15 Şi l-au scos afară din vie şi l-au omorât. Acum, ce le va face stăpânul viei?
| 15 Si scotandu-l afara din vie, l-au ucis. Ce va face, deci, acestora, stapanul viei? |
| 16 Va veni, va pierde pe vierii aceia, şi via o va da altora." Când au auzit ei cuvintele acestea, au zis: "Nicidecum!"
| 16 Va veni si va pierde pe lucratorii aceia, iar via o va da altora. Iar ei auzind, au zis: Sa nu se intample! |
| 17 Dar Isus i-a privit drept în faţă şi a zis: "Ce înseamnă cuvintele acestea care au fost scrise: "Piatra pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului"?
| 17 El insa, privind la ei, a zis: Ce inseamna, deci, scriptura aceasta: "Piatra pe care n-au luat-o in seama ziditorii, aceasta a ajuns in capul unghiului"? |
| 18 Oricine va cădea peste piatra aceasta va fi zdrobit de ea: şi pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera".
| 18 Oricine va cadea pe aceasta piatra va fi sfaramat, iar pe cine va cadea ea il va zdrobi. |
| 19 Preoţii cei mai de seamă şi cărturarii căutau să pună mâna pe El chiar în ceasul acela, dar se temeau de norod. Pricepuseră că Isus spusese pilda aceasta împotriva lor.
| 19 Iar carturarii si arhiereii cautau sa puna mana pe El, in ceasul acela, dar s-au temut de popor. Caci ei au inteles ca Iisus spusese pilda aceasta pentru ei. |
| 20 Au început să pândească pe Isus; şi au trimis nişte iscoditori care se prefăceau că sunt neprihăniţi ca să-L prindă cu vorba şi să-L dea pe mâna stăpânirii şi pe mâna puterii dregătorului.
| 20 Si pandindu-L, I-au trimis iscoade, care se prefaceau ca sunt drepti, ca sa-L prinda in cuvant si sa-L dea stapanirii si puterii dregatorului. |
| 21 Iscoditorii aceştia L-au întrebat: "Învăţătorule, ştim că vorbeşti şi înveţi pe oameni drept şi că nu cauţi la faţa oamenilor, ci-i înveţi calea lui Dumnezeu în adevăr.
| 21 Si L-au intrebat, zicand: Invatatorule, stim ca vorbesti si inveti drept si nu cauti la fata omului, ci cu adevarat inveti calea lui Dumnezeu: |
| 22 Se cuvine să plătim bir cezarului sau nu?"
| 22 Se cuvine ca noi sa dam dajdie Cezarului sau nu? |
| 23 Isus le-a priceput viclenia şi le-a răspuns: "Pentru ce Mă ispitiţi?
| 23 Dar Iisus, cunoscand viclesugul lor, a zis catre ei: De ce Ma ispititi? |
| 24 Arătaţi-Mi un ban. Al cui chip şi ale cui slove sunt scrise pe el?" "Ale cezarului", au răspuns ei.
| 24 Aratati-mi un dinar. Al cui chip si scriere are pe el? Iar ei au zis: Ale Cezarului. |
| 25 Atunci El le-a zis: "Daţi, dar, cezarului ce este al cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu."
| 25 Si El a zis catre ei: Asadar, dati cele ce sunt ale Cezarului, Cezarului si cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu. |
| 26 Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, miraţi de răspunsul Lui, au tăcut.
| 26 Si nu L-au putut prinde in cuvant inaintea poporului si, mirandu-se de cuvantul Lui, au tacut. |
| 27 Unii din saduchei, care zic că nu este înviere, s-au apropiat şi au întrebat pe Isus:
| 27 Si apropiindu-se unii dintre saducheii care zic ca nu este inviere, L-au intrebat: |
| 28 "Învăţătorule, iată ce ne-a scris Moise: "Dacă moare fratele cuiva, având nevastă, dar fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta lui şi să ridice urmaş fratelui său."
| 28 Zicand: Invatatorule, Moise a scris pentru noi: Daca moare fratele cuiva, avand femeie, si el n-a avut copii, sa ia fratele lui pe femeie si sa ridice urmas fratelui sau. |
| 29 Au fost, dar, şapte fraţi. Cel dintâi s-a însurat, şi a murit fără copii.
| 29 Erau deci sapte frati. Si cel dintai, luandu-si femeie, a murit fara de copii. |
| 30 Pe nevasta lui, a luat-o al doilea; şi a murit şi el fără copii.
| 30 Si a luat-o al doilea, si a murit si el fara copii. |
| 31 A luat-o şi al treilea şi tot aşa toţi şapte; şi au murit fără să lase copii.
| 31 A luat-o si al treilea; si tot asa toti sapte n-au lasat copii si au murit. |
| 32 La urma tuturor, a murit şi femeia.
| 32 La urma a murit si femeia. |
| 33 Deci, la înviere, nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toţi şapte au avut-o de nevastă."
| 33 Deci femeia, la inviere, a caruia dintre ei va fi sotie, caci toti sapte au avut-o de sotie? |
| 34 Isus le-a răspuns: "Fiii veacului acestuia se însoară şi se mărită;
| 34 Si le-a zis lor Iisus: Fiii veacului acestuia se insoara si se marita; |
| 35 dar cei ce vor fi găsiţi vrednici să aibă parte de veacul viitor şi de învierea dintre cei morţi, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita.
| 35 Iar cei ce se vor invrednici sa dobandeasca veacul acela si invierea cea din morti, nici nu se insoara, nici nu se marita. |
| 36 Pentru că nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Şi vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii.
| 36 Caci nici sa moara nu mai pot, caci sunt la fel cu ingerii si sunt fii ai lui Dumnezeu, fiind fii ai invierii. |
| 37 Dar că morţii învie, a arătat însuşi Moise, în locul unde este vorba despre "Rug" când numeşte pe Domnul: "Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov."
| 37 Iar ca mortii inviaza a aratat chiar Moise la rug, cand numeste Domn pe Dumnezeul lui Avraam, si Dumnezeul lui Isaac, si Dumnezeul lui Iacov. |
| 38 Dar Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii."
| 38 Dumnezeu deci nu este Dumnezeu al mortilor, ci al viilor, caci toti traiesc in El. |
| 39 Unii din cărturari au luat cuvântul şi au zis: "Învăţătorule, bine ai zis."
| 39 Iar unii dintre carturari, raspunzand, au zis: Invatatorule, bine ai zis. |
| 40 Şi nu mai îndrăzneau să-I mai pună nicio întrebare.
| 40 Si nu mai cutezau sa-L intrebe nimic. |
| 41 Isus le-a zis: "Cum se zice că Hristosul este fiul lui David?
| 41 Iar El i-a intrebat: Cum se zice, dar, ca Hristos este Fiul lui David? |
| 42 Căci însuşi David zice în cartea Psalmilor: "Domnul a zis Domnului meu: "Şezi la dreapta Mea,
| 42 Caci insusi David spune in Cartea Psalmilor: "Zis-a Domnul Domnului meu: Sezi de-a dreapta Mea, |
| 43 până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale."
| 43 Pana ce voi pune pe vrajmasii Tai asternut picioarelor Tale". |
| 44 Deci David Îl numeşte Domn; atunci cum este El fiul lui?"
| 44 Deci David Il numeste Domn; si cum este fiu al lui? |
| 45 Atunci a zis ucenicilor Săi, în auzul întregului norod:
| 45 Si ascultand tot poporul, a zis ucenicilor: |
| 46 "Păziţi-vă de cărturari, cărora le place să se plimbe în haine lungi şi să le facă lumea plecăciuni prin pieţe; ei umblă după scaunele dintâi în sinagogi şi după locurile dintâi la ospeţe;
| 46 Paziti-va de carturari, carora le place sa se plimbe in haine lungi, care iubesc plecaciunile in piete si scaunele cele dintai in sinagogi si locurile cele dintai la ospete, |
| 47 şi casele văduvelor le mănâncă, în timp ce, de ochii lumii, fac rugăciuni lungi. De aceea vor lua o mai mare osândă."
| 47 Mancand casele vaduvelor si de ochii lumii rugandu-se indelung; acestia vor lua mai mare osanda. |
