| 1 Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat şi să nu se lase.
| 1 Si le spunea o pilda cum trebuie sa se roage totdeauna si sa nu-si piarda nadejdea, |
| 2 El le-a zis: "Într-o cetate era un judecător care de Dumnezeu nu se temea, şi de oameni nu se ruşina.
| 2 Zicand: Intr-o cetate era un judecator care de Dumnezeu nu se temea si de om nu se rusina. |
| 3 În cetatea aceea era şi o văduvă care venea des la el şi-i zicea: "Fă-mi dreptate în cearta cu pârâşul meu."
| 3 Si era, in cetatea aceea, o vaduva, care venea la el, zicand: Fa-mi dreptate fata de potrivnicul meu. |
| 4 Multă vreme n-a voit să-i facă dreptate. Dar, în urmă, şi-a zis: "Măcar că de Dumnezeu nu mă tem, şi de oameni nu mă ruşinez,
| 4 Si un timp n-a voit, dar dupa acestea a zis intru sine: Desi de Dumnezeu nu ma tem si de om nu ma rusinez, |
| 5 totuşi, pentru că văduva aceasta mă tot necăjeşte, îi voi face dreptate, ca să nu tot vină să-mi bată capul."
| 5 Totusi, fiindca vaduva aceasta imi face suparare, ii voi face dreptate, ca sa nu vina mereu sa ma supere. |
| 6 Domnul a adăugat: "Auziţi ce zice judecătorul nedrept?
| 6 Si a zis Domnul: Auziti ce spune judecatorul cel nedrept? |
| 7 Şi Dumnezeu nu va face dreptate aleşilor Lui care strigă zi şi noapte către El, măcar că zăboveşte faţă de ei?
| 7 Dar Dumnezeu, oare, nu va face dreptate alesilor Sai care striga catre El ziua si noaptea si pentru care El rabda indelung? |
| 8 Vă spun că le va face dreptate în curând. Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?"
| 8 Zic voua ca le va face dreptate in curand. Dar Fiul Omului, cand va veni, va gasi, oare, credinta pe pamant? |
| 9 A mai spus şi pilda aceasta pentru unii care se încredeau în ei înşişi că sunt neprihăniţi şi dispreţuiau pe ceilalţi.
| 9 Catre unii care se credeau ca sunt drepti si priveau cu dispret pe ceilalti, a zis pilda aceasta: |
| 10 "Doi oameni s-au suit la Templu să se roage; unul era fariseu, şi altul vameş.
| 10 Doi oameni s-au suit la templu, ca sa se roage: unul fariseu si celalalt vames. |
| 11 Fariseul stătea în picioare şi a început să se roage în sine astfel: "Dumnezeule, Îţi mulţumesc că nu sunt ca ceilalţi oameni, hrăpăreţi, nedrepţi, preacurvari sau chiar ca vameşul acesta.
| 11 Fariseul, stand, asa se ruga in sine: Dumnezeule, Iti multumesc ca nu sunt ca ceilalti oameni, rapitori, nedrepti, adulteri, sau ca si acest vames. |
| 12 Eu postesc de două ori pe săptămână, dau zeciuială din toate veniturile mele."
| 12 Postesc de doua ori pe saptamana, dau zeciuiala din toate cate castig. |
| 13 Vameşul stătea departe şi nu îndrăznea nici ochii să şi-i ridice spre cer; ci se bătea în piept şi zicea: "Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!"
| 13 Iar vamesul, departe stand, nu voia nici ochii sa-si ridice catre cer, ci-si batea pieptul, zicand: Dumnezeule, fii milostiv mie, pacatosului. |
| 14 Eu vă spun că mai degrabă omul acesta s-a coborât acasă socotit neprihănit decât celălalt. Căci oricine se înalţă va fi smerit; şi oricine se smereşte va fi înălţat."
| 14 Zic voua ca acesta s-a coborat mai indreptat la casa sa, decat acela. Fiindca oricine se inalta pe sine se va smeri, iar cel ce se smereste pe sine se va inalta. |
| 15 I-au adus şi nişte copilaşi, ca să Se atingă de ei. Dar ucenicii, când au văzut lucrul acesta, au certat pe aceia care-i aduceau.
| 15 Si aduceau la El si pruncii, ca sa Se atinga de ei. Iar ucenicii, vazand, ii certau. |
| 16 Isus a chemat la Sine pe copilaşi şi a zis: "Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu-i opriţi; căci Împărăţia lui Dumnezeu este a unora ca ei.
| 16 Iar Iisus i-a chemat la Sine, zicand: Lasati copii sa vina la Mine si nu-i opriti, caci imparatia lui Dumnezeu este a unora ca acestia. |
| 17 Adevărat vă spun că oricine nu va primi Împărăţia lui Dumnezeu ca un copilaş, cu niciun chip nu va intra în ea."
| 17 Adevarat graiesc voua: Cine nu va primi imparatia lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra in ea. |
| 18 Un fruntaş a întrebat pe Isus: "Bunule Învăţător, ce trebuie să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?"
| 18 Si L-a intrebat un dregator, zicand: Bunule Invatator, ce sa fac ca sa mostenesc viata de veci? |
| 19 "Pentru ce Mă numeşti bun?", i-a răspuns Isus. "Nimeni nu este bun decât Unul singur: Dumnezeu.
| 19 Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Ma numesti bun? Nimeni nu este bun, decat unul Dumnezeu. |
| 20 Ştii poruncile: "Să nu preacurveşti; să nu ucizi; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta."
| 20 Stii poruncile: Sa nu savarsesti adulter, sa nu ucizi, sa nu furi, sa nu marturisesti stramb, cinsteste pe tatal tau si pe mama ta. |
| 21 "Toate aceste lucruri", I-a zis el, "le-am păzit din tinereţea mea."
| 21 Iar el a zis: Toate acestea le-am pazit din tineretile mele. |
| 22 Când a auzit Isus aceste vorbe, i-a zis: "Îţi mai lipseşte un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, şi vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino şi urmează-Mă."
| 22 Auzind Iisus i-a zis: Inca una iti lipseste: Vinde toate cate ai si le imparte saracilor si vei avea comoara in ceruri; si vino de urmeaza Mie. |
| 23 Când a auzit el aceste cuvinte, s-a întristat de tot; căci era foarte bogat.
| 23 Iar el, auzind acestea, s-a intristat, caci era foarte bogat. |
| 24 Isus a văzut că s-a întristat de tot şi a zis: "Cât de anevoie vor intra în Împărăţia lui Dumnezeu cei ce au avuţii!
| 24 Si vazandu-l intristat, Iisus a zis: Cat de greu vor intra cei ce au averi in imparatia lui Dumnezeu! |
| 25 Fiindcă mai lesne este să treacă o cămilă prin urechea acului decât să intre un om bogat în Împărăţia lui Dumnezeu."
| 25 Ca mai lesne este a trece camila prin urechile acului decat sa intre bogatul in imparatia lui Dumnezeu. |
| 26 Cei ce-L ascultau au zis: "Atunci cine poate fi mântuit?"
| 26 Zis-au cei ce ascultau: Si cine poate sa se mantuiasca? |
| 27 Isus a răspuns: "Ce este cu neputinţă la oameni este cu putinţă la Dumnezeu."
| 27 Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinta la oameni sunt cu putinta la Dumnezeu. |
| 28 Atunci Petru a zis: "Iată că noi am lăsat totul şi Te-am urmat."
| 28 Iar Petru a zis: Iata, noi, lasand toate ale noastre, am urmat Tie. |
| 29 Şi Isus le-a zis: "Adevărat vă spun că nu este nimeni care să-şi fi lăsat casa, sau nevasta, sau fraţii, sau părinţii, sau copiii, pentru Împărăţia lui Dumnezeu,
| 29 Si El le-a zis: Adevarat graiesc voua: Nu este nici unul care a lasat casa, sau femeie, sau frati, sau parinti, sau copii, pentru imparatia lui Dumnezeu, |
| 30 şi să nu primească mult mai mult în veacul acesta de acum, iar în veacul viitor, viaţa veşnică."
| 30 Si sa nu ia cu mult mai mult in vremea aceasta, iar in veacul ce va sa vina, viata vesnica. |
| 31 Isus a luat cu Sine pe cei doisprezece şi le-a zis: "Iată că ne suim la Ierusalim, şi tot ce a fost scris prin proroci despre Fiul omului se va împlini.
| 31 Si luand la Sine pe cei doisprezece, a zis catre ei: Iata ne suim la Ierusalim si se vor implini toate cele scrise prin prooroci despre Fiul Omului. |
| 32 Căci va fi dat în mâna Neamurilor; Îl vor batjocori, Îl vor ocărî, Îl vor scuipa;
| 32 Caci va fi dat paganilor si va fi batjocorit si va fi ocarat si scuipat. |
| 33 şi, după ce-L vor bate cu nuiele, Îl vor omorî, dar a treia zi va învia."
| 33 Si, dupa ce Il vor biciui, Il vor ucide; iar a treia zi va invia. |
| 34 Ei n-au înţeles nimic din aceste lucruri: căci vorbirea aceasta era ascunsă pentru ei şi nu pricepeau ce le spunea Isus.
| 34 Si ei n-au inteles nimic din acestea, caci cuvantul acesta era ascuns pentru ei si nu intelegeau cele spuse. |
| 35 Pe când Se apropia Isus de Ierihon, un orb şedea lângă drum şi cerşea.
| 35 Si cand S-a apropiat Iisus de Ierihon, un orb sedea langa drum, cersind. |
| 36 Când a auzit norodul trecând, a întrebat ce este.
| 36 Si, auzind el multimea care trecea, intreba ce e aceasta. |
| 37 I-au spus: "Trece Isus din Nazaret."
| 37 Si i-au spus ca trece Iisus Nazarineanul. |
| 38 Şi el a strigat: "Isuse, Fiul lui David, ai milă de mine!"
| 38 Si el a strigat, zicand: Iisuse, Fiul lui David, fie-Ti mila de mine! |
| 39 Cei ce mergeau înainte îl certau să tacă; dar el ţipa şi mai tare: "Fiul lui David, ai milă de mine!"
| 39 Si cei care mergeau inainte il certau ca sa taca, iar el cu mult mai mult striga: Fiule al lui David, fie-Ti mila de mine! |
| 40 Isus S-a oprit şi a poruncit să-l aducă la El; şi, după ce s-a apropiat, l-a întrebat:
| 40 Si oprindu-Se, Iisus a poruncit sa-l aduca la El; si apropiindu-se, l-a intrebat: |
| 41 "Ce vrei să-ţi fac?" "Doamne", a răspuns el, "să-mi capăt vederea."
| 41 Ce voiesti sa-ti fac? Iar el a zis: Doamne, sa vad! |
| 42 Şi Isus i-a zis: "Capătă-ţi vederea. Credinţa ta te-a mântuit."
| 42 Si Iisus i-a zis: Vezi! Credinta ta te-a mantuit. |
| 43 Numaidecât, orbul şi-a căpătat vederea şi a mers după Isus, slăvind pe Dumnezeu. Tot norodul, când a văzut cele întâmplate, a dat laudă lui Dumnezeu.
| 43 Si indata a vazut si mergea dupa El, slavind pe Dumnezeu. Si tot poporul, care vazuse, a dat lauda lui Dumnezeu. |
