| 1 După aceea, Iov a deschis gura şi a blestemat ziua în care s-a născut.
| 1 Dupa aceea, Iov a deschis gura sa si a blestemat ziua in care s-a nascut. |
| 2 A luat cuvântul şi a zis:
| 2 Si Iov a vorbit si a zis: |
| 3 "Blestemată să fie ziua în care m-am născut şi noaptea care a zis: "S-a zămislit un copil de parte bărbătească."
| 3 "Piara ziua in care m-am nascut si noaptea care a zis: un prunc de parte barbateasca s-a zamislit! |
| 4 Prefacă-se în întuneric ziua aceea, să nu Se îngrijească Dumnezeu de ea din cer şi să nu mai strălucească lumina peste ea!
| 4 Ziua aceea sa se faca intuneric si Domnului din cer sa nu-I pese de ea si lumina sa n-o mai lumineze. |
| 5 S-o cuprindă întunericul şi umbra morţii, nori groşi să vină peste ea, şi neguri de peste zi s-o înspăimânte!
| 5 Bezna si umbra mortii s-o cotropeasca, norii s-o invaluiasca si toate negurile s-o inspaimante! |
| 6 Noaptea aceea! S-o acopere întunericul, să piară din an, să nu mai fie numărată între luni!
| 6 Intunericul sa cuprinda noaptea aceea si sa nu mai fie pusa in zilele anului si in socoteala lunilor sa nu mai intre! |
| 7 Da, stearpă să fie noaptea aceea, ducă-se veselia din ea!
| 7 Pustie sa ramana noaptea aceea si nici o bucurie sa nu patrunda in ea! |
| 8 Blestemată să fie de cei ce blestemă zilele, de cei ce ştiu să întărâte Leviatanul;
| 8 Blestemata sa fie de catre cei ce blesteama zilele, de catre cei ce stiu sa descante Leviatanul. |
| 9 să se întunece stelele din amurgul ei, în zadar să aştepte lumina şi să nu mai vadă genele zorilor zilei!
| 9 Sa se intunece stelele revarsatului zorilor ei; sa astepte lumina si nimic sa nu vina si sa nu mai vada genele aurorei, |
| 10 Căci n-a închis pântecele care m-a zămislit, nici n-a ascuns suferinţa dinaintea ochilor mei.
| 10 Pentru ca n-a inchis pantecele care m-a zamislit si n-a ascuns durerea dinaintea ochilor mei. |
| 11 De ce n-am murit în pântecele mamei mele? De ce nu mi-am dat sufletul la ieşirea din pântecele ei?
| 11 De ce n-am murit cand eram in sanul mamei mele? Si nu mi-am dat duhul, iesind din pantecele ei? |
| 12 De ce am găsit genunchi care să mă primească? Şi ţâţe care să-mi dea lapte?
| 12 De ce m-au primit cei doi genunchi si de ce cei doi sani mi-au dat sa sug? |
| 13 Acum aş fi culcat, aş fi liniştit, aş dormi şi m-aş odihni
| 13 Caci acum as sta culcat si linistit, as dormi si m-as odihni, |
| 14 cu împăraţii şi cei mari de pe pământ, care şi-au zidit falnice morminte,
| 14 Cu imparatii si cu dregatorii pamantului, care si-au zidit morminte in singuratate, |
| 15 cu domnitorii care aveau aur şi şi-au umplut casele cu argint.
| 15 Sau cu domnitorii care umplu de aur si de argint casele lor. |
| 16 Sau n-aş mai fi în viaţă, aş fi ca o stârpitură îngropată, ca nişte copii care n-au văzut lumina!
| 16 Sau de ce n-am fost o starpitura aruncata si ascunsa, ca acei prunci care n-au apucat sa vada lumina? |
| 17 Acolo nu te mai necăjesc cei răi, acolo se odihnesc cei sleiţi de puteri.
| 17 Acolo cei nelegiuiti se astampara si cei impovarati se odihnesc. |
| 18 Acolo cei puşi în lanţuri sunt lăsaţi toţi în pace, nu mai aud glasul asupritorului;
| 18 Acolo cei ce poarta lanturi ajung la liman de pace si nu mai aud glasul paznicului. |
| 19 cel mic şi cel mare sunt totuna acolo, şi robul scapă de stăpânul său.
| 19 Mic si mare acolo sunt tot una si robul a scapat de stapanul sau. |
| 20 Pentru ce dă Dumnezeu lumină celui ce suferă şi viaţă celor amărâţi la suflet,
| 20 Pentru ce da Dumnezeu lumina vietii celui nenorocit si zile celor cu sufletul amarat; |
| 21 care aşteaptă moartea şi nu vine; măcar că o doresc mai mult decât o comoară,
| 21 Celor ce asteapta moartea, si ea nu vine, si care scormonesc dupa ea mai mult ca dupa o comoara; |
| 22 care n-ar mai putea de bucurie şi de veselie, dacă ar găsi mormântul? -
| 22 Celor ce se bucura cu bucurie mare si sunt plini de fericire, fiindca au gasit un mormant; |
| 23 Pentru ce, zic, dă El lumină omului care nu ştie încotro să meargă, pe care îl îngrădeşte Dumnezeu din toate părţile?
| 23 Celui care nu stie incotro sa mearga si pe care il ingradeste Dumnezeu de jur-imprejur? |
| 24 Suspinele îmi sunt hrana de toate zilele, şi jalea mi se varsă ca apa.
| 24 Gemetele mele sunt painea mea si vaietele mele curg ca apa. |
| 25 De ce mă tem, aceea mi se întâmplă; de ce mi-e frică, de aceea am parte!
| 25 De ceea ce ma tem, aceea mi se intampla si de ceea ce mi-e frica tocmai de aceea am parte. |
| 26 N-am nici linişte, nici pace, nici odihnă, şi necazul dă peste mine."
| 26 N-am nici tihna, nici odihna, nu-mi gasesc nici o pace si zbuciumul ma stapaneste". |
