1 Argintul are o mină de unde se scoate şi aurul are un loc de unde este scos ca să fie curăţat.
| 1 Argintul are zacamintele lui de obarsie si aurul are locul lui de unde-l scoti si-l lamuresti. |
2 Fierul se scoate din pământ şi piatra se topeşte ca să dea arama.
| 2 Din pamant scoatem fierul si din stanca topita scoatem arama. |
3 Omul pune capăt întunericului, cercetează, până în ţinuturile cele mai adânci, pietrele ascunse în negura şi în umbra morţii.
| 3 Omul a pus hotare intunericului si cerceteaza pana in cele mai departate adancuri, sfredelind piatra ascunsa in umbra si in bezna. |
4 Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat şi se clatină, departe de locuinţele omeneşti.
| 4 Un popor strain a sapat carari pe sub pamant, uitate de piciorul celor de deasupra si departe de oameni; scormonitorii se spanzura pe funii si se clatina incoace si in colo. |
5 Pământul, de unde iese pâinea, este răscolit înăuntrul lui ca de foc,
| 5 Si deasupra este pamantul din care iese painea, dar pe dedesubt este ravasit ca de foc. |
6 pietrele lui cuprind safir, şi în el se găseşte pulbere de aur.
| 6 Aici pietrele lui sunt de safir, dincoace sunt puzderii de aur, |
7 Pasărea de pradă nu-i cunoaşte cărarea. Ochiul vulturului n-a zărit-o,
| 7 Carari pe care nu le-a cunoscut pasarea de prada si pe care ochiul vulturului nu si le-a insemnat. |
8 cele mai trufaşe dobitoace n-au călcat pe ea, şi leul n-a trecut niciodată pe ea.
| 8 Fiarele salbatice nu le-au calcat niciodata, niciodata leul nu s-a strecurat pe aici. |
9 Omul îşi pune mâna pe stânca de cremene şi răstoarnă munţii din rădăcină.
| 9 Dar omul a ajuns cu mana lui la aceste stanci de cremene si muntii i-a rasturnat din temelie. |
10 Sapă şanţuri în stânci, şi ochiul lui priveşte tot ce este de preţ în ele.
| 10 El a sapat santuri in stanci si nimic de pret nu scapa privirii lui. |
11 Opreşte curgerea apelor şi scoate la lumină ce este ascuns.
| 11 El a rascolit izvoarele apelor si tot ce era in adancime a scos afara la lumina. |
12 Dar înţelepciunea unde se găseşte? Unde este locuinţa priceperii?
| 12 Dar intelepciunea de unde izvoraste ea si care este locul de obarsie al priceperii? |
13 Omul nu-i cunoaşte preţul, ea nu se găseşte în pământul celor vii.
| 13 Pamanteanul nu cunoaste calea catre ea, caci ea nu se gaseste pe meleagurile celor vii. |
14 Adâncul zice: "Nu este în mine"; şi marea zice: "Nu este la mine."
| 14 Adancul a grait: Ea nu se afla in sanul meu! Si marea a spus la fel: Ea nu este la mine! |
15 Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cântărindu-se cu argint;
| 15 Mintea cea inalta nu poate fi schimbata cu bulgari de aur si argintul nu-l cantaresti ca s-o platesti. |
16 nu se cântăreşte pe aurul din Ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir.
| 16 Ea nu poate sa fie pretuita nici cu aurul Ofirului, nici cu pretioasa cornalina, nici cu pietre de safir! |
17 Nu se poate asemăna cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales.
| 17 Cu ea alaturi nu pot sa stea nici aurul, nici cristalul si cu un vas din aurul cel mai curat nu se poate schimba ea. |
18 Mărgeanul şi cristalul nu sunt nimic pe lângă ea: înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele.
| 18 Despre margean si despre diamant, nici sa mai pomenim, iar agonisirea intelepciunii intrece cu mult pe aceea a margaritarelor. |
19 Topazul din Etiopia nu este ca ea, şi aurul curat nu se cumpăneşte cu ea.
| 19 Topazele Etiopiei nu stau in cumpana cu ea si cu aurul cel mai curat nu vei plati-o niciodata! |
20 De unde vine atunci înţelepciunea? Unde este locuinţa priceperii?
| 20 Si aceasta intelepciune de unde vine ea si care este salasul priceperii? |
21 Este ascunsă de ochii tuturor celor vii, este ascunsă de păsările cerului.
| 21 Ea a fost ascunsa de ochii oricarei fapturi vii; ea a fost tainuita si de pasarea cerului. |
22 Adâncul şi moartea zic: "Noi am auzit vorbindu-se de ea."
| 22 Adancul si moartea au zis: Noi am auzit vorbindu-se de ea. |
23 Dumnezeu îi ştie drumul, El îi cunoaşte locuinţa.
| 23 Dumnezeu ii cunoaste drumul si numai El este Cel ce stie locuinta ei. |
24 Căci El vede până la marginile pământului, zăreşte totul sub ceruri.
| 24 Cand El privea pana la marginile pamantului si imbratisa cu ochii tot ce se afla sub ceruri, |
25 Când a rânduit greutatea vântului şi când a hotărât măsura apelor,
| 25 Ca sa dea vantului cumpana si sa chibzuiasca legea apelor, |
26 când a dat legi ploii şi când a însemnat drumul fulgerului şi tunetului,
| 26 Cand El statornicea ploilor un fagas si o cale bubuitului tunetului, |
27 atunci a văzut înţelepciunea şi a arătat-o, i-a pus temeliile şi a pus-o la încercare.
| 27 Atunci El a vazut intelepciunea s i a cantarit-o, atunci a pus-o in lumina si i-a masurat adancimea. |
28 Apoi a zis omului: "Iată, frica de Domnul, aceasta este înţelepciunea; depărtarea de rău, este pricepere."
| 28 Dupa aceea Dumnezeu a zis omului: Iata, frica de Dumnezeu, aceasta este intelepciunea, iar in departarea de cel rau sta priceperea". |