| 1 Iov a luat din nou cuvântul, a vorbit în pilde şi a zis:
| 1 Dar Iov a mers mai departe cu pildele lui si a zis: |
| 2 "Viu este Dumnezeu, care nu-mi dă dreptate! Viu este Cel Atotputernic, care îmi amărăşte viaţa,
| 2 "Viu este Dumnezeu Care a dat la o parte dreptatea mea! Viu este Cel Atotputernic Care a impovarat sufletul meu! |
| 3 că atâta vreme cât voi avea suflet şi suflarea lui Dumnezeu va fi în nările mele,
| 3 Cata vreme duhul meu va fi intreg in mine si suflarea lui Dumnezeu in pieptul meu, |
| 4 buzele mele nu vor rosti nimic nedrept, limba mea nu va spune nimic neadevărat.
| 4 Buzele mele nu vor rosti nici un neadevar si limba mea nu va grai nici o minciuna! |
| 5 Departe de mine gândul să vă dau dreptate! Până la cea din urmă suflare îmi voi apăra nevinovăţia.
| 5 Departe de mine gandul sa va dau dreptate! Pana cand o fi sa-mi dau duhul nu ma voi lepada de nevinovatia mea. |
| 6 Ţin să-mi scot dreptatea şi nu voi slăbi; inima nu mă mustră pentru niciuna din zilele mele.
| 6 Tin cu tarie la dreptatea mea si nu voi lasa-o sa-mi scape; inima mea nu se rusineaza de zilele pe care le-am trait. |
| 7 Vrăjmaşul meu să fie ca cel rău, şi potrivnicul meu ca cel nelegiuit!
| 7 Dusmanul meu sa aiba partea nelegiuitului si cel ce este impotriva mea sa aiba partea celui ce lucreaza nedreptatea! |
| 8 Ce nădejde-i mai rămâne celui nelegiuit; când îi taie Dumnezeu firul vieţii, când îi ia sufletul?
| 8 Care este nadejdea unui inrait, cand el se roaga si isi ridica sufletul catre Dumnezeu? |
| 9 Îi ascultă Dumnezeu strigătele, când vine strâmtorarea peste el?
| 9 Aude oare Dumnezeu strigarea lui, cand da peste el vreo nenorocire? |
| 10 Este Cel Atotputernic desfătarea lui? Înalţă el în tot timpul rugăciuni lui Dumnezeu?
| 10 Este oare Cel Atotputernic desfatarea lui? Cheama el in toata vremea numele lui Dumnezeu? |
| 11 Vă voi învăţa căile lui Dumnezeu, nu vă voi ascunde planurile Celui Atotputernic.
| 11 Voiesc sa va invat caile lui Dumnezeu si ceea ce este in gandul Celui Atotputernic nu vreau sa va ascund. |
| 12 Dar voi le cunoaşteţi şi sunteţi de acelaşi gând; pentru ce dar vorbiţi aşa de prosteşte?
| 12 Si daca voi toti ati dovedit-o (ca si mine), atunci pentru ce vorbiti in zadar? |
| 13 Iată soarta pe care o păstrează Dumnezeu celui rău, moştenirea pe care o hotărăşte Cel Atotputernic celui nelegiuit.
| 13 Iata partea pe care Dumnezeu o pastreaza celui rau si mostenirea pe care asupritorii vor primi-o de la Cel Atotputernic. |
| 14 Dacă are mulţi fii, îi are pentru sabie, şi odraslele lui duc lipsă de pâine.
| 14 Daca fiii sai sunt numerosi, sunt pentru taisul sabiei si odraslele lui nu au atata paine cat sa se sature: |
| 15 Cei ce scapă din ai lui, sunt îngropaţi de ciumă, şi văduvele lor nu-i plâng.
| 15 Cati mai scapa dintre ai lui vor muri de ciuma si vaduvele lor nu-i vor jeli. |
| 16 Dacă strânge argint ca ţărâna, dacă îngrămădeşte haine ca noroiul -
| 16 Daca aduna bani multi ca nisipul si gramadeste vesminte multe ca noroiul, |
| 17 el le strânge, dar cel fără vină se îmbracă în ele, şi de argintul lui omul fără prihană are parte.
| 17 Poate sa le gramadeasca, dar cu ele se va imbraca un om fara prihana si de toti banii lui va avea parte unul cu inima curata. |
| 18 Casa lui este ca aceea pe care o zideşte molia, ca o colibă pe care şi-o face un străjer.
| 18 Casa pe care si-a zidit-o este casa unei molii si ca o coliba pe care si-o face un pandar. |
| 19 Se culcă bogat şi moare despuiat; deschide ochii şi totul a pierit.
| 19 Se culca bogat, dar nu se mai culca a doua oara; deschide ochii si nu mai este. |
| 20 Îl apucă groaza ca nişte ape; şi noaptea, îl ia vârtejul.
| 20 Spaimele l-au ajuns ziua in amiaza mare; in puterea noptii, un vartej l-a smuls. |
| 21 Vântul de răsărit îl ia şi se duce; îl smulge cu putere din locuinţa lui.
| 21 Vantul de la rasarit l-a spulberat si se duce; din locul de unde era il spulbera. |
| 22 Dumnezeu aruncă fără milă săgeţi împotriva lui, şi cel rău ar vrea să fugă să scape de ele.
| 22 Dumnezeu il impovareaza fara mila si inaintea mainii care il pedepseste el cauta sa fuga. |
| 23 Oamenii bat din palme la căderea lui şi-l fluieră la plecarea din locul lui.
| 23 Oamenii bat din maini la privelistea aceasta si cu fluieraturi il alunga de peste tot. |
