| 1 Iov a luat cuvântul şi a zis:
| 1 Atunci Iov a inceput sa vorbeasca si a zis: |
| 2 "Până când îmi veţi întrista sufletul şi mă veţi zdrobi cu cuvântările voastre?
| 2 "Cata vreme veti intrista voi sufletul meu si ma veti zdrobi cu cuvantarile voastre? |
| 3 Iată că de zece ori m-aţi batjocorit; nu vă este ruşine să vă purtaţi aşa?
| 3 Iata a zecea oara de cand ma batjocoriti. Nu va este rusine ca va purtati asa? |
| 4 Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sunt răspunzător de aceasta.
| 4 Chiar daca ar fi adevarat ca am pacatuit, greseala mea este pe capul meu. |
| 5 Credeţi că mă puteţi lua de sus? Credeţi că mi-aţi dovedit că sunt vinovat?
| 5 Iar daca voi va faceti tari si mari impotriva mea si-mi scoateti ochii cu ticalosia mea, |
| 6 Atunci să ştiţi că Dumnezeu mă urmăreşte şi mă înveleşte cu laţul Lui.
| 6 Sa stii ca Dumnezeu este Cel ce ma urmareste si ca El m-a invaluit cu latul Sau. |
| 7 Iată, ţip de silnicie, şi nimeni nu răspunde; cer dreptate, şi dreptate nu este!
| 7 Daca strig de multa-apasare, nu primesc nici un raspuns; tip in gura mare, dar nimeni nu-mi face dreptate. |
| 8 Mi-a tăiat orice ieşire, şi nu pot trece; a răspândit întuneric pe cărările mele.
| 8 El a astupat calea mea, ca sa nu mai trec pe ea, si a acoperit cu bezna toate drumurile mele. |
| 9 M-a despuiat de slava mea, mi-a luat cununa de pe cap,
| 9 M-a dezbracat de marirea mea si mi-a smuls cununa de pe cap. |
| 10 m-a zdrobit din toate părţile, şi pier; mi-a smuls nădejdea ca pe un copac.
| 10 M-a daramat de jur imprejur si sunt in ceasul mortii si nadejdea mea a scos-o din radacina ca pe un copac. |
| 11 S-a aprins de mânie împotriva mea, S-a purtat cu mine ca şi cu un vrăjmaş.
| 11 Aprins-a impotriva mea mania Sa si m-a luat drept dusmanul Sau. |
| 12 Oştile Lui au pornit deodată înainte, şi-au croit drum până la mine şi au tăbărât în jurul cortului meu.
| 12 Hoardele Sale sosesc gramada, isi fac drum pana la mine si pun tabara de jur imprejurul cortului meu. |
| 13 A depărtat pe fraţii mei de la mine, şi prietenii mei s-au înstrăinat de mine.
| 13 A departat pe fratii mei de langa mine si cunoscutii mei isi intorc fata cand ma vad. |
| 14 Rudele mele m-au părăsit, şi cei mai de aproape ai mei m-au uitat.
| 14 Rudele mele au pierit, casnicii mei au uitat de mine. |
| 15 Casnicii mei şi slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sunt un necunoscut.
| 15 Cei ce locuiau impreuna cu mine si slujnicele mele se uita la mine ca la un strain; sunt in ochii lor ca unul venit din alta tara. |
| 16 Chem pe robul meu, şi nu răspunde; îl rog cu gura mea, şi degeaba.
| 16 Chem pe sluga mea si nu-mi raspunde, macar ca o rog cu gura mea. |
| 17 Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele, şi duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.
| 17 Suflarea mea a ajuns nesuferita pentru femeia mea si am ajuns sa miros greu pentru fiii cei nascuti din coapsele mele. |
| 18 Până şi copiii mă dispreţuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.
| 18 Pana si copiii imi arata dispret; cand ma scol, vorbesc pe seama mea. |
| 19 Aceia în care mă încredeam mă urăsc, aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea.
| 19 Toti sfetnicii mei cei mai de aproape ma urgisesc si aceia pe care ii iubeam s-au intors impotriva mea. |
| 20 Oasele mi se ţin de piele şi de carne; nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinţi.
| 20 Oasele mele ies afara din piele si nu mi-au mai ramas tefere decat gingiile. |
| 21 Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit.
| 21 Mila fie-va de mine, aveti mila de mine, o, voi, prietenii mei, caci mana lui Dumnezeu m-a lovit! |
| 22 De ce mă urmăriţi ca Dumnezeu? Şi nu vă mai săturaţi de carnea mea?
| 22 De ce ma prigoniti cu urgia lui Dumnezeu si nu va mai saturati de carnea mea? |
| 23 Oh! Aş vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într-o carte;
| 23 Cit as vrea ca vorbele mele sa fie scrise, cat as vrea sa fie sapate pe arama. |
| 24 aş vrea să fie săpate cu un priboi de fier şi cu plumb în stâncă pe vecie…
| 24 Sa fie sapate pe veci, cu un condei de fier si de plumb, intr-o stanca! |
| 25 Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu şi că Se va ridica la urmă pe pământ.
| 25 Dar eu stiu ca Rascumparatorul meu este viu ti ca El, in ziua cea de pe urma, va ridica iar din pulbere aceasta piele a mea ce se destrama. |
| 26 Chiar dacă mi se va nimici pielea şi chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuşi pe Dumnezeu.
| 26 Si afara din trupul meu voi vedea pe Dumnezeu. |
| 27 Îl voi vedea şi-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, şi nu ai altuia. Sufletul meu tânjeşte de dorul acesta înăuntrul meu.
| 27 Pe El Il voi vedea si ochii mei Il vor privi, nu ai altuia. Si de dorul acesta maruntaiele mele tanjesc in mine. |
| 28 Atunci veţi zice: "Pentru ce-l urmăream noi?" Căci dreptatea pricinii mele va fi cunoscută.
| 28 Iar daca ziceti: Cum il vom urmari si ce pricina de proces vom gasi noi in el? |
| 29 Temeţi-vă de sabie: căci pedepsele date cu sabia sunt grozave! Şi să ştiţi că este o judecată."
| 29 Temeti-va de sabie, pentru voi insiva, cand mania va izbucni impotriva greselii voastre. Si atunci veti invata ca este o judecata!" |
