| 1 Zedechia avea douăzeci şi unu de ani când a ajuns împărat şi a domnit unsprezece ani la Ierusalim. Mama sa se chema Hamutal, fiica lui Ieremia, din Libna.
| 1 Sedechia era de douazeci si unu de ani cand a inceput sa domneasca si a domnit in Ierusalim unsprezece ani. Numele mamei sale era Hamutal, fata lui Ieremia din Libna. |
| 2 El a făcut ce este rău înaintea Domnului, întocmai cum făcuse Ioiachim.
| 2 El a facut rele in ochii Domnului, precum facuse si Ioiachim. |
| 3 Şi lucrul acesta s-a întâmplat din pricina mâniei Domnului împotriva Ierusalimului şi împotriva lui Iuda, pe care voia să-i lepede de la faţa Lui. Şi Zedechia s-a răsculat împotriva împăratului Babilonului.
| 3 De aceea a venit mania Domnului asupra Ierusalimului si a lui Iuda pana intr-atat incat i-a lepadat de la fata Sa, si Sedechia a fost dat jos de regele Babilonului. |
| 4 În al nouălea an al domniei lui Zedechia, în ziua a zecea a lunii a zecea, a venit Nebucadneţar, împăratul Babilonului, cu toată oştirea lui împotriva Ierusalimului; au tăbărât înaintea lui şi au ridicat şanţuri de apărare de jur împrejurul lui.
| 4 Era in al noualea an al domniei lui, in luna a zecea, in ziua a zecea a lunii acesteia, cand a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, cu toata ostirea sa impotriva Ierusalimului, l-a inconjurat si a facut imprejurul lui valuri de pamant. |
| 5 Cetatea a stat împresurată până în anul al unsprezecelea al împăratului Zedechia.
| 5 Cetatea a stat impresurata pana in anul al unsprezecelea al regelui Sedechia. |
| 6 În ziua a noua a lunii a patra, era mare foamete în cetate, aşa că poporul ţării nu mai avea pâine deloc.
| 6 Iar in luna a patra, in ziua a noua a lunii acesteia, s-a intarit foametea in cetate, si poporul tarii nu mai avea paine. |
| 7 Atunci s-a făcut o spărtură în cetate; şi toţi oamenii de război au fugit şi au ieşit din cetate noaptea, pe drumul porţii dintre cele două ziduri de lângă grădina împăratului, pe când înconjurau haldeii cetatea. Fugarii au apucat pe drumul câmpiei.
| 7 Atunci s-a facut o spartura in cetate, pe unde au iesit toti ostenii si au fugit din cetate noaptea pe portile ce se aflau intre cele doua ziduri de langa gradina regelui; iar Caldeii erau imprejurul cetatii. |
| 8 Dar oastea haldeilor a urmărit pe împărat şi au ajuns pe Zedechia în câmpiile Ierihonului, după ce toată oştirea lui se risipise de la el.
| 8 Si a alergat ostirea Caldeilor dupa rege si a ajuns pe Sedechia in sesurile Ierihonului. Atunci toata ostirea lui a fugit de la el. |
| 9 Au pus mâna pe împărat şi l-au dus la împăratul Babilonului la Ribla, în ţara Hamatului; şi el a rostit o hotărâre împotriva lui.
| 9 Deci au luat pe rege si l-au dus la regele Babilonului in Ribla, in tinutul Hamat, unde acesta l-a judecat. |
| 10 Împăratul Babilonului a pus să înjunghie pe fiii lui Zedechia în faţa lui; a pus să taie la Ribla şi pe toate căpeteniile lui Iuda.
| 10 Regele Babilonului a junghiat pe fiii lui Sedechia inaintea ochilor acestuia; a junghiat de asemenea in Ribla si pe toti cei mari din Iuda. |
| 11 Apoi a pus să scoată ochii lui Zedechia şi a pus să-l lege cu lanţuri de aramă. Apoi împăratul Babilonului l-a dus la Babilon şi l-a ţinut în temniţă până în ziua morţii lui.
| 11 Iar lui Sedechia i-a scos ochii si a poruncit sa-l incatuseze cu catuse de arama; si l-a dus regele Babilonului la Babilon si l-a pus in casa cea de paza, unde l-a tinut pana in ziua mortii lui. |
| 12 În ziua a zecea a lunii a cincea, în al nouăsprezecelea an al domniei lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului, a venit la Ierusalim Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, care era în slujba împăratului Babilonului.
| 12 in luna a cincea, in ziua a zecea a lunii acesteia, in anul al nouasprezecelea al regelui Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit Nebuzaradan, capetenia garzii, care statea inaintea regelui Babilonului, la Ierusalim si a ars templul Domnului, |
| 13 El a ars Casa Domnului, casa împăratului şi toate casele Ierusalimului; a dat foc tuturor caselor mai mari.
| 13 Casa regelui si toate casele din Ierusalim; toate casele cele mari le-a ars cu foc; |
| 14 Toată oastea haldeilor care era cu căpetenia străjerilor a dărâmat de asemenea toate zidurile dimprejurul Ierusalimului.
| 14 Iar ostirea Caldeilor, care era cu capetenia garzii, a daramat toate zidurile dimprejurul Ierusalimului. |
| 15 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat prinşi de război o parte din cei mai săraci din popor, pe aceia din popor care rămăseseră în cetate, pe cei ce se supuseseră împăratului Babilonului, cealaltă rămăşiţă a mulţimii.
| 15 Nebuzaradan, capetenia garzii, a stramutat pe cei saraci din popor si tot poporul care ramasese in cetate si pe cei care se predasera regelui Babilonului si toata ramasita de popor. |
| 16 Totuşi Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a lăsat ca vieri şi ca plugari pe unii din cei mai săraci din ţară.
| 16 Si numai putini din poporul sarac al tarii au fost lasati de Nebuzaradan, capetenia garzii, ca lucratori pentru vii si ogoare. |
| 17 Haldeii au sfărâmat stâlpii de aramă care erau în Casa Domnului, temeliile, marea de aramă care era în Casa Domnului, şi toată arama lor au dus-o în Babilon.
| 17 Caldeii au sfaramat stalpii cei de arama, care se aflau in templul Domnului, postamentele si marea de arama care se afla in templul Domnului, si toata arama lor au dus-o la Babilon. |
| 18 Au luat oalele, lopeţile, cuţitele, potirele, ceştile şi toate uneltele de aramă cu care se făcea slujba.
| 18 Au luat lighenele, lopetile, cutitele si castroanele, lingurile si toate vasele de arama, care erau intrebuintate la slujbele dumnezeiesti; |
| 19 Căpetenia străjerilor a mai luat şi lighenele, tămâietoarele, potirele, cenuşarele, sfeşnicele, ceştile şi paharele, tot ce era de aur şi ce era de argint.
| 19 Si capetenia garzii a mai luat vasele si clestele, cazanele si candelele, catuile si cupele - tot ce era de aur si ce era de argint. |
| 20 Cei doi stâlpi, marea şi cei doisprezece boi de aramă care slujeau drept temelie şi pe care-i făcuse împăratul Solomon pentru Casa Domnului, toate aceste unelte de aramă aveau o greutate care nu se putea cântări.
| 20 De asemenea au luat cei doi stalpi, marea si cei doisprezece boi de arama, care serveau de postament si pe care regele Solomon ii facuse pentru templul Domnului. In toate acestea era atata arama, cat nu se putea cantari. |
| 21 Înălţimea unuia din stâlpi era de optsprezece coţi, şi un fir de doisprezece coţi îl cuprindea; era gol şi gros de patru degete;
| 21 Fiecare stalp din acestia era de optsprezece coti in inaltime si o sfoara de doisprezece coti il putea cuprinde imprejur, iar grosimea peretilor lor era de patru degete, caci inauntru nu erau plini. |
| 22 deasupra lui era un acoperiş de aramă, şi înălţimea unui acoperiş era de cinci coţi; împrejurul acoperişului era o reţea şi rodii, toate de aramă; tot aşa era şi al doilea stâlp şi avea şi el rodii.
| 22 Coroana unui stalp era de arama si inaltimea ei era de cinci coti. Si peretii ei si rodiile dimprejur erau toate de arama. Asemenea coroana cu rodii era si la celalalt stalp. |
| 23 Erau nouăzeci şi şase de rodii de fiecare parte, şi toate rodiile dimprejurul reţelei erau în număr de o sută.
| 23 De jur imprejur erau nouazeci si sase de rodii; tot asa si la celalalt stalp imprejurul coroanei lui erau rodii. |
| 24 Căpetenia străjerilor a luat pe marele preot Seraia, pe Ţefania, al doilea preot, şi pe cei trei uşieri.
| 24 Capetenia garzii a luat si pe Seraia arhiereul si pe Sofonie, preotul al doilea, si pe trei strajeri ai pragurilor. |
| 25 Şi din cetate a luat pe un famen care avea sub porunca lui pe oamenii de război, şapte oameni din cei ce făceau parte din sfetnicii împăratului şi care au fost găsiţi în cetate, apoi pe logofătul căpeteniei oştirii care era însărcinat să scrie la oaste poporul din ţară şi şaizeci de oameni din poporul ţării care se aflau în cetate.
| 25 Din cetate a luat un eunuc, care era capetenie peste ostiri, si sapte oameni, care stateau inaintea regelui si care se aflau in cetate; au mai luat pe secretarul capeteniei ostirii, care inscrisese la ostire pe poporul tarii, precum si saizeci de oameni din poporul tarii, care s-au gasit in cetate. |
| 26 Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, i-a luat şi i-a dus la împăratul Babilonului la Ribla.
| 26 Pe acestia i-a luat Nebuzaradan, capetenia garzii, si i-a dus la Nabucodonosor, regele Babilonului, in Ribla. |
| 27 Împăratul Babilonului i-a lovit şi i-a omorât la Ribla în ţara Hamatului. Astfel a fost dus rob Iuda departe de ţara lui.
| 27 Si i a lovit pe ei regele Babilonului si i-a omorat in Ribla cea din tara Hamat. Asa a fost stramutat Iuda din tara sa. |
| 28 Iată poporul pe care l-a dus Nebucadneţar în robie: în al şaptelea an: trei mii douăzeci şi trei de iudei;
| 28 Iata acum poporul pe care l-a stramutat Nabucodonosor: in luna a saptea, trei mii douazeci si trei de oameni; |
| 29 în al optsprezecelea an al lui Nebucadneţar, a luat din Ierusalim opt sute treizeci şi doi de inşi;
| 29 In al optsprezecelea an al lui Nabucodonosor au fost stramutati din Ierusalim opt sute treizeci si doua de suflete; |
| 30 în al douăzeci şi treilea an al lui Nebucadneţar, Nebuzaradan, căpetenia străjerilor, a luat şapte sute patruzeci şi cinci de iudei; de toţi: patru mii şase sute de inşi.
| 30 In anul al douazeci si treilea al lui Nabucodonosor, Nebuzaradan, capetenia garzii, a stramutat din Iudei sapte sute patruzeci si cinci de suflete: in total patru mii sase sute de suflete. |
| 31 În al treizeci şi şaptelea an al robiei lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, în a douăzeci şi cincea zi a lunii a douăsprezecea, Evil-Merodac, împăratul Babilonului, în anul întâi al domniei lui, a înălţat capul lui Ioiachin, împăratul lui Iuda, şi l-a scos din temniţă.
| 31 In anul al treizeci si saptelea dupa stramutarea lui Ioiachim, regele lui Iuda, in luna a douasprezecea, in douazeci si cinci ale lunii, Evil-Merodac, regele Babilonului, in anul intai al domniei lui, s-a indurat de Ioiachim, regele lui Iuda, si l-a scos din inchisoare; |
| 32 I-a vorbit cu bunătate şi i-a aşezat scaunul lui de domnie mai presus de scaunul de domnie al împăraţilor care erau cu el la Babilon.
| 32 A vorbit cu el prieteneste si a pus scaunul lui mai sus decat al altor regi care erau la el in Babilon. |
| 33 A pus să-i schimbe hainele de temniţă, şi Ioiachin a mâncat totdeauna la masa împăratului, în tot timpul vieţii sale.
| 33 A schimbat hainele lui de inchisoare si Ioiachim a mancat intotdeauna la masa regelui in toate zilele lui. |
| 34 Împăratul Babilonului a purtat grijă necontenit de hrana lui zilnică, până în ziua morţii lui, în tot timpul vieţii sale.
| 34 Hrana lui i s-a dat de la rege zilnic, pana la moartea sa, in toate zilele vietii sale. |
