| 1 "Israele, de te vei întoarce, dacă te vei întoarce la Mine, zice Domnul, dacă vei scoate urâciunile tale dinaintea Mea, nu vei mai rătăci.
| 1 De vrei sa te intorci, Israele, zice Domnul, intoarce-te la Mine si, de vei departa uraciunile de la fata Mea, nu vei mai rataci. |
| 2 Dacă vei jura: "Viu este Domnul!" cu adevăr, cu neprihănire şi cu dreptate, atunci neamurile vor fi binecuvântate în El şi se vor făli cu El.
| 2 Daca tu vei jura: "Viu este Domnul!", in adevar, in judecata si in dreptate, neamurile se vor binecuvanta si se vor lauda in El. |
| 3 Căci aşa vorbeşte Domnul către oamenii din Iuda şi din Ierusalim: "Desţeleniţi-vă un ogor nou şi nu semănaţi între spini!
| 3 Caci asa zice Domnul catre barbatia lui Iuda si ai Ierusalimului: "Arati-va ogoare noi si nu mai semanati prin spini! |
| 4 Tăiaţi-vă împrejur pentru Domnul, tăiaţi-vă împrejur inimile, oamenii lui Iuda şi locuitori ai Ierusalimului, ca nu cumva să izbucnească mânia Mea ca un foc şi să se aprindă fără să se poată stinge, din pricina răutăţii faptelor voastre!
| 4 Barbati ai lui Iuda si locuitori ai Ierusalimului, taiati-va imprejur pentru Domnul si lepadati invartosarea inimii voastre, ca nu cumva sa izbucneasca mania Mea ca focul si sa arda nestinsa din pricina rautatii faptelor voastre. |
| 5 Daţi de ştire în Iuda, vestiţi la Ierusalim şi spuneţi: "Sunaţi din trâmbiţă în ţară! Strigaţi în gura mare şi ziceţi: "Strângeţi-vă şi haidem în cetăţile întărite!"
| 5 Spuneti acestea in Iuda si le vestiti in Ierusalim! Graiti si trambitati cu trambita prin tara! Strigati tare si ziceti: |
| 6 Înălţaţi un steag spre Sion, fugiţi şi nu vă opriţi! Căci de la miazănoapte aduc nenorocirea şi un mare prăpăd."
| 6 "Adunati-va si sa intram in cetatea cea intarita!" Inaltati steagul spre Sion, fugiti si nu va opriti, ca iata aduc de la miazanoapte necaz si nevoie mare! |
| 7 Leul se aruncă din tufarul său, nimicitorul neamurilor a pornit, şi-a părăsit locul ca să-ţi pustiască ţara, să-ţi dărâme cetăţile, şi nimeni să nu mai locuiască în ele.
| 7 Iata, iese leul din desisul sau si pierzatorul popoarelor se apropie; plecat-a din locul sau, ca sa pustiiasca pamantul tau; cetatile tale vor fi stricate si fara locuitori. |
| 8 De aceea acoperiţi-vă cu saci, plângeţi şi gemeţi; căci mânia aprinsă a Domnului nu se abate de la noi.
| 8 De aceea incingeti-va cu sac, plangeti si va tanguiti, ca iutimea maniei Domnului nu se va abate de la voi. |
| 9 "În ziua aceea, zice Domnul, împăratul şi căpeteniile îşi vor pierde inima, preoţii vor rămâne încremeniţi, şi prorocii, uimiţi."
| 9 In ziua aceea, zice Domnul, va Incremeni inima regelui si inima capeteniilor; preotii se vor ingrozi si proorocii se vor mira". |
| 10 Eu am zis: "Ah! Doamne Dumnezeule! Ai înşelat în adevăr pe poporul acesta şi Ierusalimul, când ai zis: "Veţi avea pace!", şi totuşi sabia le ameninţă viaţa."
| 10 Atunci eu am zis: "O, Doamne Dumnezeule, amagit-ai Tu oare pe poporul acesta si Ierusalimul, cand ai zis: Veti avea pace, si iata sabia a ajuns pana la suflet?" |
| 11 În vremea aceea se va zice poporului acestuia şi Ierusalimului: "Un vânt arzător suflă din locurile înalte ale pustiului pe drumul fiicei poporului Meu, nu ca să vânture, nici ca să cureţe grâul.
| 11 In vremea aceea se va zice poporului acestuia si Ierusalimului: "Iata vine vant arzator din muntii cei pustii asupra fiicei poporului Meu si vine nu pentru a vantura, nici pentru a curati graul; |
| 12 Ci un vânt năprasnic vine de acolo până la Mine! Acum le voi rosti hotărârea!"
| 12 Dar va veni dintr-acolo de la Mine vant mai puternic decat acesta si voi rosti judecata Mea asupra lor. |
| 13 Iată, nimicitorul înaintează ca norii; carele lui sunt ca un vârtej, caii lui sunt mai uşori decât vulturii. Vai de noi căci suntem prăpădiţi!" -
| 13 Iata, se va ridica, cum se ridica norii; carutele lui vor fi ca furtuna si caii lui mai iuti decat vulturii". Vai de noi, caci vom fi prapaditi! |
| 14 Curăţă-ţi inima de rău, Ierusalime, ca să fii mântuit! Până când vei păstra gânduri nelegiuite în inima ta?
| 14 Ierusalime, spala raul din inima ta, ca sa te izbavesti! Pana cand se vor salaslui in tine cugete necredincioase? |
| 15 Căci un glas care porneşte de la Dan şi vesteşte nenorocirea, o vesteşte de la muntele lui Efraim.
| 15 Ca iata se aude glas de la Dan si vestea pieirii din muntii lui Efraim: |
| 16 "Spuneţi lucrul acesta neamurilor, faceţi-l cunoscut Ierusalimului: "Vin nişte împresurători dintr-o ţară depărtată şi strigă împotriva cetăţilor lui Iuda.
| 16 "Spuneti popoarelor si vestiti Ierusalimului ca din tara departata vin impresuratori si scot strigate impotriva cetatilor lui Iuda". |
| 17 Ca cei ce păzesc un ogor ei înconjoară Ierusalimul, căci s-a răzvrătit împotriva Mea, zice Domnul. -
| 17 Ca paznicii campului, asa l-au inconjurat pe Israel de jur imprejur, pentru ca el s-a razvratit impotriva Mea, zice Domnul. |
| 18 Acesta este rodul căilor şi faptelor tale, este vina răutăţii tale, dacă este aşa de amar şi te pătrunde până la inimă."
| 18 Caile tale si faptele tale, Israele, ti-au pricinuit acestea; din pricina necredinciosii tale fi-a venit acest amar, care a strabatut pana la inima ta". |
| 19 Măruntaiele mele! Măruntaiele mele! Cum mă doare înăuntrul inimii mele! Îmi bate inima, nu pot să tac! Căci auzi, suflete, sunetul trâmbiţei şi strigătul de război.
| 19 Inima mea! Inima mea! Ma doare inima pana in adanc! Tulburatu-s-a inima mea in mine si nu pot tacea, ca tu, suflete al meu, auzi glasul trambitei, auzi strigatul de razboi. |
| 20 Se vesteşte dărâmare peste dărâmare, căci toată ţara este pustiită; colibele îmi sunt pustiite deodată, şi corturile, într-o clipă!
| 20 Nenorocire peste nenorocire: tot pamantul se pustieste si fara de veste mi s-au stricat corturile si intr-o clipeala salasurile mele. |
| 21 Până când voi vedea steagul fâlfâind şi voi auzi sunetul trâmbiţei? -
| 21 Oare mult imi este dat sa vad steagul si sa aud sunetul trambitei? |
| 22 "Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaşte; sunt nişte copii fără minte şi lipsiţi de pricepere; sunt meşteri să facă răul, dar nu ştiu să facă binele." -
| 22 Si toate acestea sunt numai pentru ca poporul Meu e fara minte si nu Ma cunoaste, sunt copii nepriceputi si n-au intelegere; sunt priceputi numai la rele, iar binele nu stiu sa-l faca. |
| 23 Mă uit la pământ, şi iată că este pustiu şi gol; mă uit la ceruri, şi lumina lor a pierit!
| 23 Ma uit peste tara si iata este ruinata si pustie; |
| 24 Mă uit la munţi, şi iată că sunt zguduiţi; şi toate dealurile se clatină!
| 24 Caut la ceruri si iata nu este lumina pe ele; privesc la munti si iata ca ei tremura si dealurile toate se clatina. |
| 25 Mă uit, şi iată că nu este niciun om; şi toate păsările cerurilor au fugit!
| 25 Ma uit si iata nu este nici un om si toate pasarile cerului au fugit. |
| 26 Mă uit, şi iată, Carmelul este un pustiu; şi toate cetăţile sale sunt nimicite înaintea Domnului şi înaintea mâniei Lui aprinse!
| 26 Ma uit si iata Carmelul este o pustietate si toate cetatile lui sunt arse cu foc de la fata Domnului si au pierit de la fata maniei Lui. |
| 27 Căci aşa vorbeşte Domnul: "Toată ţara va fi pustiită; dar nu o voi nimici de tot.
| 27 Ca asa a zis Domnul: "Toata tara va fi pustiita, dar nu o voi nimici de tot. |
| 28 Din pricina aceasta, ţara este în jale, şi cerurile sus sunt întunecate; căci Eu am zis, am hotărât lucrul acesta şi nu-Mi pare rău de el, nu Mă voi întoarce.
| 28 Va plange de aceasta pamantul si cerurile sus se vor intuneca, pentru ca Eu am zis, Eu am hotarat si nu Ma voi cai, nici Ma voi intoarce de la aceasta. |
| 29 La vuietul călăreţilor şi arcaşilor, toate cetăţile fug; se ascund în păduri şi se suie pe stânci; toate cetăţile sunt părăsite, nu mai au locuitori.
| 29 De strigatele calaretilor si ale arcasilor tara intreaga este pusa pe fuga; toti vor fugi in padurile cele dese si se vor sui pe stanci; toate cetatile vor fi parasite si nici un locuitor nu va mai fi in acestea. |
| 30 Şi tu, pustiito, ce vei face? Te vei îmbrăca în cârmâz, te vei împodobi cu podoabe de aur, îţi vei sulemeni ochii; dar degeaba te vei înfrumuseţa: ibovnicii tăi te dispreţuiesc şi vor să-ţi ia viaţa.
| 30 Si tu, pustiito, ce vei face? Chiar cand te-ai imbraca in purpura, chiar daca te-ai gati cu podoabe de aur si ti-ai sulemeni ochii cu dresuri, in zadar te-ai face frumoasa, ca iubitii tai te dispretuiesc si vor numai viata. |
| 31 Căci Eu aud nişte ţipete ca ale unei femei în chinurile naşterii, ţipete de durere ca la cea dintâi facere. Este glasul fiicei Sionului care suspină şi întinde mâinile zicând: "Nenorocita de mine! Mor din pricina ucigaşilor!"
| 31 Cand aud glas ca de femeie ce naste, aud geamat ca al uneia ce naste pentru intaia oara: este glasul fiicei Sionului; ea geme si intinde mana, zicand: "O, vai de mine, mi se istoveste sufletul inaintea ucigasilor!" |
