| 1 Ascultaţi cuvântul pe care vi-l vorbeşte Domnul, casa lui Israel!
| 1 Casa lui Israel, ascultati cuvantul ce vi-l graieste Domnul! |
| 2 Aşa vorbeşte Domnul: "Nu vă luaţi după felul de vieţuire al neamurilor şi nu vă temeţi de semnele cerului, pentru că neamurile se tem de ele.
| 2 Asa zice Domnul: "Nu deprindeti caile neamurilor si nu va ingroziti de semnele cerului, de care se ingrozesc neamurile; |
| 3 Căci obiceiurile popoarelor sunt deşarte. Taie un lemn din pădure; mâna meşterului îl lucrează cu securea;
| 3 Ca datinile neamurilor sunt desertaciune: aceia taie un lemn din padure si mainile mesterului il lucreaza cu toporul; |
| 4 îl împodobeşte cu argint şi aur, şi ei îl ţintuiesc cu cuie şi ciocane ca să nu se clatine.
| 4 Apoi il imbraca cu argint si cu aur, il intaresc cu cuie si cu ciocanul, ca sa nu se clatine. Asa sunt dumnezeii neamurilor. |
| 5 Dumnezeii aceştia sunt ca o sperietoare de păsări într-un ogor de castraveţi şi nu vorbesc; sunt duşi de alţii, pentru că nu pot să meargă. Nu vă temeţi de ei, căci nu pot să facă niciun rău şi nu sunt în stare să facă niciun bine." -
| 5 Stau ca niste sperietori intr-o gradina cu pepeni si nu graiesc, sunt purtati pentru ca nu pot merge. Nu va temeti de ei, ca nu pot face rau, dar nici bine nu sunt in stare sa faca". |
| 6 Niciunul nu este ca Tine, Doamne! Mare eşti Tu şi mare este Numele Tău prin puterea Ta.
| 6 Nimeni nu este ca Tine, Doamne! Mare esti Tu si mare este puterea numelui Tau! |
| 7 Cine să nu se teamă de Tine, Împărate al neamurilor? Ţie se cuvine teama; căci între toţi înţelepţii neamurilor şi în toate împărăţiile lor, niciunul nu este ca Tine.
| 7 Cine nu se va teme de Tine, Imparate al neamurilor? Numai tie unuia se cuvine aceasta, pentru ca printre toti inteleptii neamului si in toate regatele lor nu este nimeni asemenea tie. |
| 8 Toţi laolaltă sunt proşti şi fără minte, ştiinţa idolilor nu este decât deşertăciune, e lemn!
| 8 Dumnezeii neamurilor, toti pana la unul, sunt fara minte si fara pricepere; lemne lipsite de orice intelegere; |
| 9 Ei aduc din Tarsis foiţe de argint şi aur din Ufaz; meşterul şi mâna argintarului le pun în lucru; hainele acestor dumnezei sunt de materii vopsite în albastru şi în purpură, toate sunt lucrate de meşteri iscusiţi. -
| 9 Argint prefacut in foi si adus din Tarsis; aur din Ofir; lucruri de mester si de mana de turnator; haina de pe ei este de iacint si purpura: iarasi lucru de oameni iscusiti. |
| 10 Dar Domnul este Dumnezeu cu adevărat, este un Dumnezeu viu şi un Împărat veşnic. Pământul tremură de mânia Lui, şi neamurile nu pot să sufere urgia Lui.
| 10 Iar Domnul este adevaratul Dumnezeu, este Dumnezeu viu si imparat vesnic; de mania Lui tremura pamantul si neamurile nu pot suferi urgia Lui. |
| 11 Aşa să le vorbiţi: "Dumnezeii care n-au făcut nici cerurile, nici pământul vor pieri de pe pământ şi de sub ceruri.
| 11 Asadar sa ziceti neamurilor: "Dumnezeii, care n-au facut cerul si pamantul, vor pieri de pe pamant si de sub ceruri; |
| 12 Dar El a făcut pământul prin puterea Lui, a întemeiat lumea prin înţelepciunea Lui, a întins cerurile prin priceperea Lui.
| 12 Iar Domnul a facut cerul cu puterea Sa, a intarit lumea cu intelepciunea Sa si cu priceperea Sa a intins cerurile. |
| 13 La tunetul Lui, urlă apele în ceruri; El ridică norii de la marginile pământului, dă naştere fulgerelor şi ploii şi scoate vântul din cămările Lui.
| 13 La glasul Lui freamata apele in ceruri si El ridica norii de la marginile pamantului, faureste fulgerele in mijlocul ploii si scoate vanturile din vistieriile Sale. |
| 14 Atunci se arată omul cât este de prost cu ştiinţa lui, şi orice argintar rămâne de ruşine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt decât minciună şi nu este nicio suflare în ei;
| 14 Atunci se vede cat este de nestiutor omul, cu toata stiinta lui, si orice argintar se rusineaza de idolul sau, caci chipul turnat de el nu este decat minciuna; n-are nici o suflare in el. |
| 15 sunt un lucru de nimic, o lucrare înşelătoare, şi vor pieri, când va veni pedeapsa.
| 15 Aceasta este desertaciune adevarata, rodul ratacirii, si la vremea pedepsei va pieri. |
| 16 Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul, şi Israel este seminţia moştenirii Lui: Domnul oştirilor este numele Lui."
| 16 Iar soarta lui Iacov nu este ca a neamurilor, ca Dumnezeul lui este facatorul a toate, iar Israel este toiagul mostenirii Lui; si numele Lui este Domnul Savaot. |
| 17 Ia din ţară legătura cu ce este al tău, tu, care eşti în strâmtorare!
| 17 O, tu, care esti impresurata, strange-ti de pe pamant avutia, ca asa zice Domnul: |
| 18 Căci aşa vorbeşte Domnul: "Iată, de data aceasta, voi arunca departe pe locuitorii ţării. Îi voi strânge de aproape ca să simtă." -
| 18 "Iata de data aceasta voi arunca pe locuitorii tarii acesteia si-i voi mana la lac stramt, ca sa fie prinsi". |
| 19 "Vai de mine! Sunt zdrobită! Mă doare rana! Dar eu zic: "O nenorocire a dat peste mine şi o voi suferi!
| 19 Atunci vei grai: "Vai mie din pricina ranii mele! Rana mea e dureroasa; insa imi zic: Aceasta este nenorocirea mea, dar o voi indura! |
| 20 Cortul îmi este dărâmat, toate funiile îmi sunt rupte, fiii mei m-au părăsit, nu mai sunt; n-am pe nimeni care să-mi întindă cortul din nou sau să-mi ridice pânzele!
| 20 Cortul imi este pustiit si toate funiile lui sunt rupte; fiii mei m-au parasit si nu mai sunt, si n-are cine sa-mi intinda cortul si sa-mi ridice panzele. |
| 21 Păstorii s-au prostit, n-au căutat pe Domnul; pentru aceea n-au propăşit şi li se risipesc toate turmele.
| 21 Pentru ca pastorii si-au iesit din minte si n-au cautat pe Domnul si de aceea s-au si purtat ei nebuneste si toata turma ei s-a risipit". |
| 22 Iată, se aude un vuiet! O mare zarvă vine de la miazănoapte să prefacă cetăţile lui Iuda într-un pustiu, într-o vizuină de şacali." -
| 22 Iata, vine vuiet si zgomot mare din partea de miazanoapte ca sa pustiiasca cetatile lui Iuda si sa le faca locuinta sacalilor. |
| 23 Ştiu, Doamne, că soarta omului nu este în puterea lui; nici nu stă în puterea omului, când umblă să-şi îndrepte paşii spre ţintă.
| 23 Stiu, Doamne, ca nu este in voia omului calea lui, nici in voia celui ce merge, putinta sa-si indrepte pasii sai. |
| 24 Pedepseşte-mă, Doamne, dar cu măsură, şi nu în mânia Ta, ca să nu mă nimiceşti!
| 24 Pedepseste-ma, Doamne, dar dupa dreptate si nu intru mania Ta, ca sa nu ma micsorezi. |
| 25 Varsă-Ţi urgia peste neamurile care nu Te cunosc şi peste popoarele care nu cheamă Numele Tău! Căci mănâncă pe Iacov, îl înghit, îl topesc şi-i pustiesc locuinţa. -
| 25 Varsa-ti iutimea Ta asupra neamurilor care nu Te cunosc si asupra popoarelor care nu cheama numele Tau, ca acelea au mancat pe Iacov, l-au mistuit si l-au stins si locuintele lui le-au pustiit. |
