1 Iosif s-a aruncat pe faţa tatălui său, l-a plâns şi l-a sărutat.
| 1 Atunci Iosif, cazand pe fata tatalui sau, l-a plans si l-a sarutat. |
2 A poruncit doctorilor, care erau în slujba lui, să îmbălsămeze pe tatăl său; şi doctorii au îmbălsămat pe Israel.
| 2 Apoi a poruncit Iosif doctorilor, slujitori ai sai, sa imbalsameze pe tatal sau si doctorii au imbalsamat pe Israel. |
3 Patruzeci de zile au trecut astfel şi au fost întrebuinţate cu îmbălsămarea lui. Şi egiptenii l-au plâns şaptezeci de zile.
| 3 Dupa ce s-au implinit patruzeci de zile, ca atitea zile trebuie pentru imbalsamare, l-au plans Egiptenii saptezeci de zile. |
4 După ce au trecut zilele de jale, Iosif a vorbit oamenilor din casa lui faraon şi le-a zis: "Dacă am căpătat trecere înaintea voastră, spuneţi, vă rog, lui faraon ce vă spun eu.
| 4 Iar daca au trecut zilele plangerii lui, a zis Iosif curtenilor lui Faraon: "De am aflat bunavointa in ochii vostri, ziceti lui Faraon asa : |
5 Tatăl meu m-a pus să jur, zicând: "Iată, în curând eu am să mor! Să mă îngropi în mormântul pe care mi l-am săpat în ţara Canaan." Aş vrea, dar, să mă sui acolo ca să îngrop pe tatăl meu; şi după aceea mă voi întoarce."
| 5 Tatal meu m-a jurat si a zis: Iata, eu am sa mor; tu insa sa ma ingropi in mormantul meu, pe care mi l-am sapat eu in pamantul Canaan. Si acum as vrea sa ma duc ca sa ingrop pe tatal meu si sa ma intorc". Si i s-au spus lui Faraon cuvintele lui Iosif, |
6 Faraon a răspuns: "Suie-te şi îngroapă pe tatăl tău, după jurământul pe care te-a pus să-l faci."
| 6 Iar Faraon a raspuns : "Du-te si ingroapa pe tatal tau, cum te-a jurat el!" |
7 Iosif s-a suit ca să îngroape pe tatăl său. Împreună cu el s-au suit toţi slujitorii lui faraon, bătrânii casei lui, toţi bătrânii ţării Egiptului,
| 7 Deci, s-a dus Iosif sa ingroape pe tatal sau si au mers impreuna cu el toti slujitorii lui Faraon, batrinii casei lui si toti batrinii din tara Egiptului |
8 toată casa lui Iosif, fraţii săi şi casa tatălui său; n-au lăsat în ţinutul Gosen decât pruncii, oile şi boii.
| 8 Si toata casa lui Iosif si fratii lui si toata casa tatalui sau si neamul lui. Numai copiii lor si oile si vitele lor le-au lasat in tara Gosen. |
9 Împreună cu Iosif mai erau care şi călăreţi, aşa că alaiul era foarte mare.
| 9 Au plecat de asemenea cu el carute si calareti si s-a facut tabara mare foarte. |
10 Când au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plângere mare şi jalnică; şi Iosif a ţinut în cinstea tatălui său un bocet de şapte zile.
| 10 Si ajungand ei la aria lui Atad de langa Iordan, au plans acolo plangere mare si tare foarte si a jelit Iosif pe tatal sau sapte zile. |
11 Locuitorii ţării, canaaniţii, au fost martori la bocetul acesta din aria lui Atad şi au zis: "Iată un mare bocet printre egipteni!" De aceea s-a dat acestei arii numele Abel-Miţraim; ea este dincolo de Iordan.
| 11 Vazind Canaaneii, locuitorii tinutului aceluia, plangerea de la aria Atad, au zis : "Mare e plangerea aceasta la Egipteni". De aceea s-a dat locului aceluia numele Abel-Mitraim, adica plangerea Egiptenilor, care loc e dincolo de Iordan. |
12 Astfel au împlinit fiii lui Iacov poruncile tatălui lor.
| 12 Asa au facut fiii lui Iacov cu Iacov, cum le poruncise el : |
13 L-au dus în ţara Canaan şi l-au îngropat în peştera din ogorul Macpela, pe care-l cumpărase Avraam de la hetitul Efron ca moşie de înmormântare şi care este faţă în faţă cu Mamre.
| 13 L-au dus fiii lui in pamantul Canaan si l-au ingropat in pestera din tarina Macpela, cea de langa Mamvri, pe care o cumparase Avraam cu tarina cu tot de la Efron Heteul, ca mosie de ingropare. |
14 Iosif, după ce a îngropat pe tatăl său, s-a întors în Egipt, împreună cu fraţii săi şi cu toţi cei ce se suiseră cu el, ca să îngroape pe tatăl său.
| 14 Apoi Iosif, dupa ingroparea tatalui sau, s-a intors in Egipt, si el, si fratii lui, si toti cei ce mersesera cu el la ingroparea tatalui sau. |
15 Când au văzut fraţii lui Iosif că tatăl lor a murit, au zis: "Dacă va prinde Iosif ură pe noi şi ne va întoarce tot răul pe care i l-am făcut?"
| 15 Vazand insa fratii lui Iosif ca a murit tatal lor, au zis ei : "Ce vom face, daca Iosif ne va uri si va vrea sa se razbune pentru raul ce i-am facut?" |
16 Şi au trimis să spună lui Iosif: "Tatăl tău a dat porunca aceasta înainte de moarte:
| 16 Atunci au trimis ei la Iosif sa i se spuna : "Tatal tau inainte de moarte te-a jurat si a zis: |
17 "Aşa să vorbiţi lui Iosif: "Oh! iartă nelegiuirea fraţilor tăi şi păcatul lor, căci ţi-au făcut rău!" Iartă acum păcatul robilor Dumnezeului tatălui tău!" Iosif a plâns când a auzit cuvintele acestea.
| 17 "Asa sa spuneti lui Iosif: Iarta fratilor tai greseala si pacatul lor si raul ce ti-au facut. Iarta deci vina robilor Dumnezeului tatalui tau!" Si a plans Iosif cand i s-au spus acestea. |
18 Fraţii lui au venit şi s-au aruncat ei înşişi cu faţa la pământ înaintea lui şi i-au zis: "Suntem robii tăi."
| 18 Apoi au venit si fratii lui si, cazand inaintea lui, au zis: "Iata, noi suntem robii tai". |
19 Iosif le-a zis: "Fiţi fără teamă; căci sunt eu oare în locul lui Dumnezeu?
| 19 Iar Iosif le-a zis : "Nu va temeti! Sant eu, oare, in locul lui Dumnezeu? |
20 Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău: dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr.
| 20 Iata, voi ati uneltit asupra mea rele, dar Dumnezeu le-a intors in bine, ca sa faca cele ce sint acum si sa pastreze viata unui popor numeros. |
21 Fiţi, dar, fără teamă, căci eu vă voi hrăni, pe voi şi pe copiii voştri." Şi i-a mângâiat şi le-a îmbărbătat inimile.
| 21 Deci nu va mai temeti! Eu va voi hrani pe voi si pe copiii vostri". Si i-a mangiiat si le-a vorbit de la inima. |
22 Iosif a locuit în Egipt, el şi casa tatălui său; şi a trăit o sută zece ani.
| 22 Apoi a locuit Iosif in Egipt, el si fratii lui si toata casa tatalui sau. Si a trait Iosif o suta zece ani. |
23 Iosif a văzut pe fiii lui Efraim până la al treilea neam; şi fiii lui Machir, fiul lui Manase, s-au născut pe genunchii lui.
| 23 Si a vazut Iosif pe urmasii lui Efraim pina la al treilea neam. De asemenea si copiii lui Machir, fiul lui Manase, s-au nascut pe genunchii lui Iosif. |
24 Iosif a zis fraţilor săi: "Eu am să mor! Dar Dumnezeu vă va cerceta şi vă va face să vă suiţi din ţara aceasta în ţara pe care a jurat că o va da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov."
| 24 In cele din urma a zis Iosif catre fratii sai: "Iata, am sa mor. Dar Dumnezeu va va cerceta, va va scoate din pamantul acesta si va va duce in pamantul pentru care Dumnezeul parintilor nostri S-a jurat lui Avraam si lui Isaac si lui Iacov". |
25 Iosif a pus pe fiii lui Israel să jure, zicând: "Când vă va cerceta Dumnezeu, să luaţi şi oasele mele de aici."
| 25 La urma a jurat Iosif pe fiii lui Israel, zicand: "Dumnezeu are sa va cerceteze, dar voi sa scoateti oasele mele de aici!" |
26 Iosif a murit în vârstă de o sută zece ani. L-au îmbălsămat şi l-au pus într-un sicriu în Egipt.
| 26 Si a murit Iosif de o suta zece ani. L-au imbalsamat si l-au pus intr-un sicriu, in pamintul Egiptului. |