| 1 Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui: "Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cât vor putea să ducă, şi pune argintul fiecăruia la gura sacului său.
| 1 Dupa aceea a poruncit Iosif ispravnicului casei sale si i-a zis: "Umple sacii oamenilor acestora cu bucate, cat vor putea duce, si argintul fiecaruia sa-l pui in gura sacului lui. |
| 2 Să pui şi paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tânăr, împreună cu argintul cuvenit pentru preţul grâului lui." Economul a făcut cum îi poruncise Iosif.
| 2 Iar cupa mea cea de argint sa o pui in sacul celui mai mic, cu pretul graului lui". Si a facut acela dupa cuvantul lui Iosif, cum poruncise el. |
| 3 Dimineaţa, cum s-a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor.
| 3 Iar dimineata, in revarsatul zorilor, le-au dat drumul oamenilor acelora si asinilor lor. |
| 4 Dar abia ieşiseră din cetate şi nu se depărtaseră deloc de ea, când Iosif a zis economului său: "Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; şi, când îi vei ajunge, să le spui: "Pentru ce aţi răsplătit binele cu rău?
| 4 Dar iesind din cetate, ei nu s-au dus departe si iata ca Iosif zise ispravnicului casei sale: "Scoala si alearga dupa oamenii aceia si, daca-i vei ajunge, sa le zici: "De ce mi-ati rasplatit cu rau pentru bine? |
| 5 De ce aţi furat paharul din care bea domnul meu şi de care se slujeşte pentru ghicit? Rău aţi făcut că v-aţi purtat astfel."
| 5 De ce mi-ati furat cupa cea de argint? Au nu este aceasta cupa din care bea stapanul meu si in care ghiceste? Ceea ce ati facut ati facut rau!" |
| 6 Economul i-a ajuns şi le-a spus aceste cuvinte.
| 6 Si ajungandu-i, le-a zis cuvintele acestea. |
| 7 Ei i-au răspuns: "Domnule, pentru ce vorbeşti astfel? Să ferească Dumnezeu pe robii tăi să fi săvârşit o asemenea faptă!
| 7 Iar ei au raspuns: "De ce graieste domnul vorbele acestea? Noi, robii tai, n-am facut asa fapta. |
| 8 Iată, noi ţi-am adus din ţara Canaanului argintul pe care l-am găsit la gura sacilor noştri; cum am fi putut să furăm argint sau aur din casa domnului tău?
| 8 Daca noi si argintul ce l-am gasit in sacii nostri ti l-am adus inapoi din tara Canaan, cum dar sa furam din casa stapanului tau argint sau aur? |
| 9 Să moară acela dintre robii tăi la care se va găsi paharul, şi noi înşine să fim robi ai domnului nostru!"
| 9 Acela dintre robii tai, la care se va gasi cupa, sa moara, iar noi sa fim robii domnului nostru!" |
| 10 El a zis: "Fie după cuvintele voastre! Acela la care se va găsi paharul să fie robul meu; iar voi veţi fi nevinovaţi."
| 10 Zis-a lor acela: "Bine: cum ati zis, asa sa fie! Acela, la care se va gasi cupa, sa-mi fie rob, iar voi veti fi nevinovati!" |
| 11 Îndată şi-a coborât fiecare sacul la pământ. Fiecare şi-a deschis sacul.
| 11 Atunci fiecare a dat repede jos sacul sau si si-a dezlegat fiecare sacul, |
| 12 Economul i-a scotocit, începând cu cel mai în vârstă şi sfârşind cu cel mai tânăr; şi paharul a fost găsit în sacul lui Beniamin.
| 12 Iar acela a cautat, incepand de la cel mai mare si ispravind cu cel mai mic; si a gasit cupa in sacul lui Veniamin. |
| 13 Ei şi-au rupt hainele, şi-a încărcat fiecare măgarul şi s-au întors în cetate.
| 13 Atunci ei si-au rupt hainele si, punandu-si fiecare sacul sau pe asinul sau, s-au intors in cetate. |
| 14 Iuda şi fraţii lui au ajuns la casa lui Iosif, pe când era el încă acolo, şi s-au aruncat cu faţa la pământ înaintea lui.
| 14 Si a intrat Iuda si fratii sai la Iosif, ca era inca acolo, si au cazut la pamant inaintea lui; |
| 15 Iosif le-a zis: "Ce faptă aţi făcut? Nu ştiţi că un om ca mine are putere să ghicească?"
| 15 Iar Iosif le-a zis: "Pentru ce ati facut o fapta ca aceasta? Au n-ati stiut voi ca un om ca mine va ghici tainuirea?" |
| 16 Iuda a răspuns: "Ce să mai spunem domnului nostru? Cum să mai vorbim? Cum să ne mai îndreptăţim? Dumnezeu a dat pe faţă nelegiuirea robilor tăi. Iată-ne robi ai domnului nostru: noi şi acela la care s-a găsit paharul."
| 16 Zis-a Iuda: "Ce sa raspundem domnului nostru, sau ce sa zicem, sau cu ce sa ne dezvinovatim? Dumnezeu a descoperit nedreptatea robilor tai. Iata acum suntem robii domnului nostru si noi si acela la care s-a gasit cupa! " |
| 17 Dar Iosif a zis: "Să mă ferească Dumnezeu să fac aşa ceva! Omul la care s-a găsit paharul va fi robul meu; dar voi suiţi-vă înapoi în pace la tatăl vostru."
| 17 Iosif insa le-a zis: "Ba nu! Eu aceasta nu voi face-o. Ci rob imi va fi acela la care s-a gasit cupa, iar voi duceti-va cu pace la tatal vostru". |
| 18 Atunci Iuda s-a apropiat de Iosif şi a zis: "Te rog, domnul meu, dă voie robului tău să spună o vorbă domnului meu şi să nu te mânii pe robul tău! Căci tu eşti ca faraon.
| 18 Atunci, apropiindu-se de el, Iuda a zis: "Stapanul meu, ingaduie robului tau sa spuna o vorba inaintea ta si sa nu te manii pe robul tau, caci tu esti ca si Faraon. |
| 19 Domnul meu a întrebat pe robii săi, zicând: "Mai trăieşte tatăl vostru şi mai aveţi vreun frate?"
| 19 Domnul meu a intrebat pe robii tai si a zis: "Aveti voi tata sau frate?" |
| 20 Noi am răspuns domnului meu: "Avem un tată bătrân şi un frate tânăr, copil făcut la bătrâneţea lui; băiatul acesta avea un frate care a murit şi care era de la aceeaşi mamă; el a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte."
| 20 Si noi am spus domnului nostru: Avem tata batran si un fiu mai mic, copilul batranetilor sale, al carui frate a murit si a ramas numai el singur de la mama lui si tatal sau il iubeste. |
| 21 Tu ai spus robilor tăi: "Aduceţi-l la mine ca să-l văd cu ochii mei."
| 21 Iar tu ai zis catre robii tai: Aduceti-l pe acela la mine, ca sa-l vad. |
| 22 Noi am răspuns domnului meu: "Băiatul nu poate părăsi pe tatăl său; dacă-l va părăsi, tatăl său are să moară."
| 22 Atunci noi am spus domnului nostru: Baiatul nu poate parasi pe tatal lui, caci, de ar parasi el pe tatal lui, acesta ar muri. |
| 23 Tu ai spus robilor tăi: "Dacă nu se va coborî şi fratele vostru împreună cu voi, să nu-mi mai vedeţi faţa."
| 23 Tu insa ai zis catre robii tai: De nu va veni cu voi fratele vostru cel mai mic, sa nu va mai aratati inaintea mea. |
| 24 Când ne-am suit la tatăl meu, robul tău, i-am spus cuvintele domnului meu.
| 24 Si daca ne-am intors noi la tatal nostru si al tau rob, i-am povestit lui vorbele domnului nostru; |
| 25 Tatăl nostru a zis: "Duceţi-vă iarăşi să ne cumpăraţi ceva merinde."
| 25 Iar cand tatal nostru ne-a zis: "Duceti-va iar, de mai cumparati putine bucate", |
| 26 Noi am răspuns: "Nu putem să ne ducem; dar dacă fratele nostru cel tânăr va fi cu noi, ne vom duce; căci nu putem vedea faţa omului aceluia decât dacă fratele nostru cel tânăr va fi cu noi."
| 26 Noi atunci, i-am raspuns: "Nu ne mai putem duce; iar de va fi cu noi fratele nostru cel mai mic, ne ducem, pentru ca nu putem sa mai vedem fata omului aceluia, de nu va veni cu noi si fratele nostru cel mai mic". |
| 27 Robul tău, tatăl nostru, ne-a zis: "Voi ştiţi că nevasta mea mi-a născut doi fii.
| 27 Atunci tatal nostru si al tau rob ne-a zis: "Voi stiti ca femeia mea mi-a nascut doi fii: |
| 28 Unul a ieşit de la mine şi cred că a fost sfâşiat negreşit de fiare, căci nu l-am mai văzut până astăzi.
| 28 Unul s-a dus de la mine si eu am zis: De buna seama a fost sfasiat si pana acum nu l-am mai vazut. |
| 29 Dacă-mi mai luaţi şi pe acesta şi i se va întâmpla vreo nenorocire, cu durere îmi veţi coborî bătrâneţile în Locuinţa morţilor."
| 29 De-mi veti lua si pe acesta de la ochii mei si i se va intampla pe cale vreun rau, veti pogori caruntetile mele amarate in mormant". |
| 30 Acum, dacă mă voi întoarce la robul tău, tatăl meu, fără să avem cu noi băiatul de sufletul căruia este nedezlipit sufletul lui,
| 30 Deci, de ma voi intoarce acum la tatal nostru si al tau rob, si nu va fi cu noi baiatul, de al carui suflet este legat sufletul sau, si de va vedea el ca nu este baiatul, va muri; |
| 31 el are să moară când va vedea că băiatul nu este; şi robii tăi vor coborî cu durere în Locuinţa morţilor bătrâneţile robului tău, tatăl nostru.
| 31 Si asa robii tai vor pogori caruntetile tatalui lor si ale robului tau cu amaraciune in mormant. |
| 32 Căci robul tău s-a pus chezaş pentru copil şi a zis tatălui meu: "Dacă nu-l voi aduce înapoi la tine, vinovat să fiu pentru totdeauna faţă de tatăl meu."
| 32 Si apoi eu, robul tau, m-am prins chezas la tatal meu pentru baiat si am zis: De nu ti-l voi aduce si nu ti-l voi infatisa, sa raman eu vinovat inaintea tatalui meu in toate zilele vietii mele. |
| 33 Îngăduie, dar, te rog, robului tău să rămână în locul băiatului, ca rob al domnului meu; iar băiatul să se suie înapoi cu fraţii săi.
| 33 Deci, sa raman eu, robul tau, rob la domnul meu in locul baiatului, iar baiatul sa se intoarca cu fratii sai. |
| 34 Cum mă voi putea sui eu la tatăl meu, dacă băiatul nu este cu mine? Ah! să nu văd mâhnirea tatălui meu!"
| 34 Caci cum ma voi duce eu la tatal meu, de nu va fi baiatul cu mine? Nu vreau sa vad durerea ce ar ajunge pe tatal meu!" |
